Afecțiunile cardiace sunt foarte frecvent întâlnite și sunt periculoase. Dacă ai diabet, probabilitatea de a avea o afecțiune cardiacă sau un atac cerebral este de două ori mai mare decât în cazul unei persoane care nu are diabet – și aceasta apare la o vârstă mai mică. Cu cât ai diabet mai mult timp, cu atât este mai mare probabilitatea de a avea o afecțiune cardiacă.

Însă vestea bună este că îți poți reduce riscul de afecțiuni cardiace și îți poți îmbunătăți sănătatea cardiacă schimbând câteva obiceiuri în stilul de viață. Aceste schimbări te vor ajuta să gestionezi și diabetul mai bine.

Printre afecțiunile cardiace se regăsesc mai multe tipuri de probleme care îți afectează inima. Termenul „boli cardiovasculare” este similar, dar include toate tipurile de afecțiuni cardiace, atac cerebral și afecțiuni ale vaselor de sânge. Tipul întâlnit cel mai frecvent este boala coronariană, care afectează fluxul de sânge către inimă.

Boala coronariană este cauzată de acumularea plăcii în pereții arterelor coronare, vasele de sânge care îi furnizează inimii oxigen și sânge. Placa este alcătuită din depuneri de colesterol, care îngustează interiorul arterelor și reduc fluxul de sânge. Acest proces este numit ateroscleroză sau rigidizarea arterelor. Fluxul redus de sânge la inimă poate să cauzeze un infarct miocardic. Fluxul redus de sânge la creier poate să cauzeze un atac cerebral.

Rigidizarea arterelor poate să intervină și în alte părți ale organismului. La picioare, aceasta se numește boală arterială periferică, sau BAP. BAP este de multe ori primul semn că o persoană cu diabet are o afecțiune cardiacă.

Cu trecerea timpului, valorile ridicate ale glicemiei pot deteriora vasele de sânge și nervii care îți controlează inima. De asemenea, este mai probabil ca persoanele cu diabet să aibă și alte afecțiuni care sporesc riscul de afecțiune cardiacă:

• Hipertensiunea arterială crește forța sângelui prin artere și îți poate afecta pereții arterelor. Dacă ai și hipertensiune arterială, și diabet, riscul de boală cardiacă poate să crească semnificativ;

• Prea mult colesterol LDL („rău”) în fluxul de sânge poate să formeze placă pe pereții deteriorați ai arterelor;

• Se crede că o valoare ridicată a trigliceridelor (un tip de grăsime din sânge) și o valoare scăzută a colesterolului HDL („bun”) sau o valoare ridicată a colesterolului LDL contribuie la rigidizarea arterelor.

Niciuna dintre aceste afecțiuni nu are simptome. Medicul tău îți poate verifica tensiunea arterială și poate efectua un test simplu de sânge pentru a vedea dacă nivelul de LDL, de HDL sau de trigliceride este ridicat.

De asemenea, următorii factori pot crește riscul de afecțiune cardiacă:

• Fumatul;

• Supraponderabilitatea sau obezitatea;

• Lipsa activității fizice suficiente;

• Un regim alimentar bogat în grăsimi saturate, grăsimi trans, colesterol și sodiu (sare);

• Consumul excesiv de alcool.

De asemenea, probabilitatea ca persoanele cu diabet să sufere de insuficiență cardiacă este mai mare. Insuficiența cardiacă este o afecțiune gravă, însă aceasta nu înseamnă că inima a încetat să bată; înseamnă că inima nu mai pompează bine sângele. Acest lucru poate conduce la umflarea picioarelor și la acumularea de fluide în plămâni, îngreunând respirația. Insuficiența cardiacă tinde să se agraveze cu trecerea timpului, însă diagnosticarea precoce și tratamentul pot contribui la atenuarea simptomelor și pot opri sau întârzia agravarea afecțiunii.

Tensiunea arterială, nivelul de colesterol și greutatea îl vor ajuta medicul tău să înțeleagă riscul general pe care îl prezinți în ceea ce privește afecțiunile cardiace. De asemenea, medicul îți poate recomanda alte teste cu ajutorul cărora îți va testa sănătatea cardiacă, acestea putând include:

• O electrocardiogramă (ECG sau EKG) pentru a măsura activitatea electrică a inimii tale. Bătăile inimii sunt rezultatul unui impuls electric care trece prin inimă;

• O ecocardiogramă (ecografie) pentru a examina cât de gros este mușchiul cardiac și cât de bine pompează inima;

• Un test de rezistență la efort (testul pe banda de alergat) pentru a vedea cât de bine îți funcționează inima când depune efort.