Diabetul și sănătatea mintală
Sănătatea mintală se află pe un loc destul de neimportant pe lista ta de gestionare a diabetului? Cele ce urmează te pot determina să te răzgândești.
Sănătatea mintală afectează atât de multe aspecte ale vieții de zi cu zi – cum gândești și cum te simți, cum gestionezi stresul, cum relaționezi cu ceilalți și cum faci anumite alegeri. Existența unei probleme de sănătate mintală poate îngreuna respectarea planului tău de îngrijire pentru diabet.
Legătura dintre minte și trup
Gândurile, sentimentele, credințele și atitudinile tale pot afecta starea de sănătate a organismului tău. Problemele de sănătate mintală rămase netratate agravează diabetul, iar problemele legate de diabet pot agrava problemele legate de sănătatea mintală. Însă, din fericire, dacă una dintre acestea se îmbunătățește, și celelalte tind să se îmbunătățească.
Depresia: mai mult decât o stare de spirit proastă
Depresia este o boală care cauzează sentimente de tristețe și, de multe ori, pierderea interesului în ceea ce privește activitățile de care te bucurai înainte. Aceasta poate afecta modul în care funcționezi la serviciu și acasă, inclusiv modul în care gestionezi diabetul. Dacă nu reușești să-ți gestionezi bine diabetul, crește riscul de complicații ale diabetului, cum ar fi afecțiunile cardiace și leziunile nervilor.
Persoanele cu diabet prezintă o probabilitate de 2-3 ori mai mare de a suferi de depresie decât persoanele care nu au diabet. Numai 25%-50% dintre persoanele cu diabet și care suferă de depresie sunt diagnosticate și tratate. Însă tratamentul – terapia, medicamentele sau ambele – este de obicei foarte eficient. Iar fără tratament depresia de multe ori se agravează, nu se recuperează.
Simptomele depresiei pot varia de la unele ușoare până la cele grave, iar acestea includ:
Un sentiment de tristețe sau de singurătate;
Pierderea interesului în activitățile preferate;
Mâncatul în exces sau lipsa dorinței de a mânca;
Lipsa capacității de a dormi sau dormitul în exces;
Probleme de concentrare sau la luarea deciziilor;
Senzația de oboseală extremă;
Starea de deznădăjduire, nervozitate, neliniște sau vină;
Apariția unor dureri, dureri de cap, crampe sau a unor probleme digestive;
Gânduri despre suicid sau moarte.
În cazul în care crezi că ai putea suferi de depresie, ia legătura cu medicul tău imediat pentru a beneficia de ajutor în ceea ce privește tratamentul. Cu cât este tratată mai curând depresia, cu atât este mai bine pentru tine, pentru calitatea vieții tale și pentru diabetul tău.
Stresul și neliniștea
Stresul face parte din viață, de la aglomerațiile din trafic până la exigențele familiei și gestionarea diabetului. Poți resimți stresul ca pe o emoție, precum teama sau furia, ca pe o reacție fizică, precum transpirațiile sau accelerarea bătăilor inimii, sau ambele.
Dacă ești stresat(ă), este posibil să nu ai la fel de multă grijă de tine ca de obicei. Îți poate fi afectat și nivelul glicemiei – hormonii de stres pot determina creșterea sau scăderea imprevizibilă a glicemiei, iar stresul generat de boală sau de o vătămare poate determina creșterea glicemiei. Dacă ești stresat(ă) o perioadă îndelungată de timp, acest lucru poate genera alte probleme de sănătate sau le poate agrava pe cele preexistente.
Anxietatea – sentimentele de îngrijorare, de teamă sau de nervozitate – sunt modalitățile în care organismul tău reacționează la stres. Persoanele cu diabet prezintă o probabilitate cu 20% mai ridicată decât persoanele care nu suferă de diabet de a simți anxietate într-un anumit moment din viața lor. Gestionarea unei afecțiuni pe termen lung, așa cum este diabetul, constituie o sursă majoră de anxietate pentru anumite persoane.
Studiile arată că psihoterapia pentru anxietate funcționează de obicei mai bine decât tratamentul farmacologic, însă, uneori, folosite împreună, ele prezintă o eficiență mai mare. De asemenea, poți contribui la reducerea stresului și a anxietății în următoarele moduri:
Adoptă un stil de viață activ: chiar și o plimbare scurtă poate avea un efect calmant, care poate dura mai multe ore;
Fă exerciții de relaxare, precum meditația și yoga;
Poartă o discuție la telefon sau realizează un schimb de mesaje cu un prieten care te înțelege (nu cineva care îți produce stres!);
Alocă timp pentru tine. Ia o pauză de la ceea ce faci. Ieși în aer liber, citește ceva plăcut – orice te ajută să-ți reîncarci bateriile;
Limitează consumul de alcool și de cofeină, consumă mâncare sănătoasă și dormi suficient.
Anxietatea poate să confere senzația unei glicemii scăzute și invers. Poate fi dificil pentru tine să recunoști despre ce este vorba și să o tratezi în mod eficient. Dacă simți anxietate, încearcă să-ți verifici glicemia și să o tratezi dacă este scăzută.
Întotdeauna va exista stres în viața ta. Însă, dacă te simți copleșit, o discuție cu un consilier pentru sănătate mintală te poate ajuta. Cere-i medicului tău o recomandare.
Tulburări de dispoziție asociate diabetului
Se poate ca uneori să simți descurajare, îngrijorare, frustrare sau că ești sătul(ă) de faptul că trebuie să-ți gestionezi zilnic diabetul, ca și cum diabetul te controlează în loc să fie invers. Poate că ai depus eforturi mari, dar nu vezi rezultate. Sau ai dezvoltat o problemă de sănătate legată de diabet, în pofida eforturilor tale.
Aceste sentimente copleșitoare, cunoscute sub denumirea de tulburări de dispoziție asociate diabetului, te pot determina să adopți obiceiuri nesănătoase, să nu îți mai verifici glicemia sau chiar să omiți să faci vizitele programate la medic. Acest lucru se întâmplă în cazul multor persoane – dacă nu al majorității persoanelor – cu diabet, de multe ori după mulți ani de gestionare corespunzătoare. Pe parcursul oricărei perioade de 18 luni, între 33% și 50% dintre persoanele cu diabet suferă de tulburări de dispoziție asociate diabetului.
Tulburările de dispoziție asociate diabetului pot semăna cu depresia sau cu anxietatea, însă nu pot fi tratate în mod eficient cu medicamente. În schimb, s-a demonstrat că aceste abordări sunt utile:
Asigură-te că te adresezi unui endocrinolog sau diabetolog pentru gestionarea diabetului tău. Acesta sau aceasta probabil că înțelege mai bine provocările pe care le ridică diabetul decât medicul tău obișnuit.
Cere-i medicului o trimitere la un consilier pentru sănătate mintală, care este specializat în afecțiuni cronice.
Discută între patru ochi cu persoana responsabilă de informarea ta cu privire la diabet, pentru a soluționa împreună problemele.
Concentrează-te numai asupra a două obiective mici de gestionare a diabetului, în loc să te gândești că trebuie să lucrezi la toate dintr-odată.
Discută cu echipa ta de asistență medicală
Echipa ta de asistență medicală știe că diabetul este dificil, însă poate că nu înțelege cât de dificil. Și este posibil să nu fii obișnuit(ă) să discuți despre faptul că ești trist sau abătut. Însă dacă te preocupă sănătatea mintală, spune-i imediat medicului. Nu ești singur(ă) – poți beneficia de ajutor!