Este important să menții glicemia în intervalul țintă cât mai mult posibil pentru a ajuta la prevenirea sau întârzierea problemelor grave de sănătate pe termen lung, cum ar fi afecțiunile cardiace, pierderea vederii și afecțiunile renale. A rămâne în intervalul țintă te poate ajuta, de asemenea, să-ți îmbunătățești energia și starea de spirit. Mai jos găsești răspunsuri la întrebările frecvente despre glicemia persoanelor care suferă de diabet.

Utilizează un dispozitiv care măsoară glucoza din sânge (numit și glucometru) sau un sistem de monitorizare continuă a glicemiei (CGM) pentru a-ți verifica glicemia. Un glucometru măsoară cantitatea de zahăr dintr-o mică probă de sânge, de obicei din vârful degetului. Un sistem de monitorizare continuă a glicemiei folosește un senzor introdus sub piele pentru a-ți măsura glicemia la fiecare câteva minute. Dacă folosești un sistem de monitorizare continuă a glicemiei, va trebui totuși să te testezi zilnic cu un glucometru pentru a te asigura că citirile de pe sistemul de monitorizare continuă sunt exacte.

Frecvența verificării glicemiei depinde de tipul de diabet de care suferi și de prezența sau absența tratamentului antidiabetic.

Momentele obișnuite ale zilei când îți poți verifica glicemia:

• Când te trezești dimineața, înainte de a mânca sau a bea ceva;

• Înainte de masă;

• La două ore după masă;

• La culcare.

Dacă suferi de diabet de tip 1, tip 2 și iei insulină sau dacă ai adesea glicemia scăzută, medicul tău ți-ar putea recomanda să-ți verifici glicemia mai des, și anume înainte și după activitatea fizică.

Un nivel țintă al glicemiei este intervalul în care încerci să te încadrezi cât mai mult posibil. Acestea sunt nivelurile țintă tipice:

• Înainte de masă: 80 până la 121 mg/dl.

• Două ore după începerea mesei: mai puțin de 180 mg/dl.

Nivelurile țintă ale glicemiei pot fi diferite în funcție de vârsta ta, de orice probleme suplimentare de sănătate pe care le ai și de alți factori. Discută cu echipa de medici care au în grijă sănătatea ta despre nivelurile țintă ale zahărului din sânge cele mai potrivite pentru tine.

Scăderea zahărului din sânge (numită și hipoglicemie) poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv lipsa unei mese, administrarea unei cantități prea mari de insulină, administrarea altor medicamente pentru diabet, prea multe exerciții fizice decât în ​​mod normal și consumul de alcool. Glicemia sub 70 mg/dl este considerată scăzută.

Semnele scăderii glicemiei sunt diferite de la o persoană la alta. Simptomele comune includ:

• Tremurături;

• Transpirație;

• Nervozitate sau anxietate;

• Iritabilitate sau confuzie;

• Amețeală;

• Foame.

Află care sunt simptomele tale, astfel încât să poți detecta scăderea glicemiei din timp și să o tratezi. Dacă crezi că ai putea avea glicemia scăzută, verific-o chiar dacă nu ai simptome. Scăderea glicemiei poate fi periculoasă și trebuie tratată cât mai curând posibil.

Ia cu tine provizii pentru a trata scăderea glicemiei. Dacă tremuri, transpiri sau îți este foarte foame sau ai alte simptome, verifică-ți glicemia. Chiar dacă nu ai simptome, dar crezi că ai putea avea glicemia scăzută, verific-o. Dacă glicemia este mai mică de 70 mg/dl, ia imediat una dintre următoarele măsuri:

• Ia patru tablete de glucoză;

• Bea 120 ml de suc de fructe;

• Bea 120 ml de suc obișnuit, nu suc dietetic;

• Mănâncă patru dropsuri.

Așteaptă 15 minute și apoi verifică din nou glicemia. Ia din nou unul dintre tratamentele de mai sus până când glicemia este de 70 mg/dl sau mai mult și mănâncă o gustare dacă următoarea masă este peste o oră sau mai mult. Dacă ai probleme cu scăderea glicemiei, întreabă-ți medicul dacă planul de tratament trebuie schimbat.

Mulți factori pot provoca creșterea zahărului din sânge (hiperglicemie), inclusiv faptul că ești bolnav(ă), stresat(ă) sau mănânci mai mult decât ar trebui și nu-ți administrezi suficientă insulină. În timp, glicemia crescută poate cauza probleme grave de sănătate pe termen lung. Printre simptomele glicemiei crescute se numără următoarele:

• Senzația de oboseală;

• Senzația de sete;

• Vederea încețoșată;

• Nevoia de a urina mai des.

Dacă te îmbolnăvești, glicemia poate fi greu de gestionat. Este posibil să nu poți mânca sau bea atât de mult ca de obicei, ceea ce îți poate afecta nivelurile glicemiei. Dacă ești bolnav și glicemia este de 240 mg/dl sau mai mult, utilizează un kit de testare a cetonelor ce se pot achiziționa fără prescripție medicală pentru a verifica dacă în urină sunt prezente cetone și sună-ți medicul dacă nivelul cetonelor este mare. Nivelul mare al cetonelor poate fi un semn precoce al cetoacidozei diabetice, care este o urgență medicală și trebuie tratată imediat.

Cetonele sunt un fel de combustibil produs atunci când grăsimea este descompusă în energie. Ficatul începe să descompună grăsimile atunci când nu există suficientă insulină în sânge pentru a lăsa zahărul din sânge să intre în celule.

Ce este cetoacidoza diabetică?

Când prea multe cetone sunt produse prea repede, ele se pot acumula în organism și pot provoca cetoacidoză diabetică sau CAD. CAD este foarte gravă și poate cauza coma sau chiar moartea. Printre simptomele comune ale CAD se numără:

• Respirația rapidă și profundă;

• Piele și gură uscate;

• Față îmbujorată;

• Urinare frecventă sau sete care durează o zi sau mai mult;

• Respirație cu miros fructat;

• Dureri de cap;

• Rigiditate sau dureri musculare;

• Greață și vărsături;

• Dureri de stomac.

Dacă crezi că ai putea avea CAD, verifică nivelul cetonelor din urină. Urmează instrucțiunile setului de testare, verificând culoarea benzii de testare cu diagrama de culori din kit, pentru a afla care este nivelul de cetone. Dacă nivelul de cetone este mare, sună-ți imediat medicul. CAD trebuie tratată în spital.

CAD debutează cel mai adesea la persoanele care suferă de diabet de tip 1 și uneori este primul semn al diabetului de tip 1 la persoanele care nu au fost încă diagnosticate. Persoanele care suferă de diabet de tip 2 pot dezvolta și CAD, dar această situație este rar întâlnită.

Discută cu medicul tău despre cum să-ți menții nivelurile de glicemie în intervalul țintă. Medicul tău îți poate sugera următoarele:

• Fii mai activ(ă). Exercițiile fizice regulate te pot ajuta să menții nivelurile glicemiei în limitele normale. Important: nu face exerciții fizice dacă sunt prezente cetone în urină. Acest lucru poate cauza creșterea glicemiei.

• Ia medicamente conform instrucțiunilor. Dacă glicemia ta este adesea crescută, medicul poate schimba numărul de medicamente pe care le iei sau momentul în care le iei.

• Respectă planul alimentar pentru diabet. Adresează-te medicului tău sau dieteticianului pentru a le solicita ajutor dacă îți este greu să-l respecți.

• Verifică-ți glicemia conform recomandărilor medicului tău. Verifică-ți glicemia mai des dacă ești bolnav(ă) sau dacă ești îngrijorat(ă) de nivelul crescut sau scăzut al acesteia.

• Discută cu medicul tău despre ajustarea cantității de insulină pe care o iei și ce tipuri de insulină să utilizezi (cum ar fi insulina cu acțiune scurtă).

Carbohidrații din alimente determină o creștere mai mare a nivelurilor glicemiei după ce le consumi decât consumul de proteine sau grăsimi. Poți consuma în continuare carbohidrați dacă ai diabet. Cantitatea pe care o poți consuma rămânând totuși în intervalul țintă al glicemiei depinde de vârsta, greutatea, nivelul de activitate fizică și alți factori. Verificarea nivelului carbohidraților din alimente și băuturi este un instrument important pentru gestionarea nivelului glicemiei. Discută cu echipa de medici care se ocupă de sănătatea ta despre consumul optim de carbohidrați.

Testul A1C este un simplu test de sânge care măsoară nivelurile medii ale glicemiei în ultimele 2 sau 3 luni. Testul se face la un laborator sau la cabinetul medicului tău în plus față de – și nu în loc de – testarea regulată a glicemiei pe care o faci singur(ă).

Iată 4 măsuri importante pe care le poți lua pentru a preveni sau a întârzia complicațiile ulterioare ale stării tale de sănătate:

• Efectuează periodic un test A1C;

• Încearcă să-ți menții tensiunea arterială sub 140/90 mm Hg (sau ținta stabilită de medicul tău);

• Gestionează-ți nivelurile de colesterol;

• Renunță la fumat sau nu începe să fumezi.

Obiectivul A1C pentru majoritatea adulților care suferă de diabet este între 7% și 8%, dar obiectivul tău poate fi diferit în funcție de vârsta pe care o ai, alte afecțiuni, medicamente pe care le iei și alți factori. Colaborează cu medicul tău pentru a stabili un obiectiv personal pentru A1C.

O dietă sănătoasă cu multe fructe și legume, menținerea unei greutăți sănătoase și desfășurarea unei activități fizice regulate pot ajuta. Alte sfaturi:

• Monitorizează-ți nivelurile glicemiei pentru a observa ce anume o face să crească sau să scadă;

• Mănâncă la ore regulate și nu sări peste mese;

• Alege alimente cu conținut scăzut de calorii, grăsimi saturate, grăsimi trans, zahăr și sare;

• Monitorizează ce mănânci, ce bei și ce fel de activitatea fizică desfășori;

• Bea apă în loc de suc de fructe sau suc obișnuit;

• Limitează consumul de alcool;

• Pentru un răsfăț dulce, alege fructe;

• Controlează-ți porțiile de mâncare (de exemplu, utilizează metoda farfuriei: umple jumătate din farfurie cu legume fără amidon, un sfert cu proteine ​​slabe și un sfert cu cereale sau alimente bogate în amidon).