Dacă ai diabet de tip 1, pancreasul nu produce insulină sau produce foarte puțină insulină. Insulina este un hormon care ajută zahărul din sânge să pătrundă în celulele corpului, unde poate fi folosit pentru energie. Fără insulină, zahărul din sânge nu poate pătrunde în celule și se acumulează în sânge. Glicemia ridicată dăunează organismului și provoacă multe dintre simptomele și complicațiile diabetului.

Diabetul de tip 1 (numit anterior diabet insulino-dependent sau juvenil) este de obicei diagnosticat la copii, adolescenți și tineri, dar poate debuta la orice vârstă.

Diabetul de tip 1 este mai puțin frecvent decât diabetul de tip 2 – aproximativ 5-10% dintre persoanele care suferă de diabet au tipul 1. În prezent, nu există nicio metodă de prevenție a diabetului de tip 1, dar acesta poate fi gestionat dacă urmezi recomandările medicului pentru a trăi un stil de viață sănătos, îți gestionezi glicemia, efectuezi controale medicale periodice și dacă ești instruit(ă) și sprijinit(ă) în vederea autogestionării diabetului.

Se consideră că diabetul de tip 1 este cauzat de o reacție autoimună (corpul se atacă singur, din greșeală) care distruge celulele din pancreas care produc insulină, numite celule beta. Acest proces poate dura luni sau ani de zile înainte ca vreun simptom să apară.

Unele persoane au anumite gene (trăsături transmise de la părinte la copil) care îi fac mai susceptibili să dezvolte diabetul de tip 1, deși multe dintre ele nu vor dezvolta diabet de tip 1 chiar dacă au genele. Se consideră că expunerea la un factor declanșator din mediu, cum ar fi un virus, joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea diabetului de tip 1. Dieta și obiceiurile unui anumit stil de viață nu provoacă diabetul de tip 1.

Pot trece luni sau ani de zile în care sunt distruse suficiente celule beta înainte ca simptomele diabetului de tip 1 să fie observate. Simptomele diabetului de tip 1 se pot dezvolta în doar câteva săptămâni sau luni. Odată ce simptomele apar, acestea pot fi severe.

Unele simptome ale diabetului de tip 1 sunt similare cu simptomele altor afecțiuni. Nu sta în dubiu – dacă crezi că ai putea avea diabet de tip 1, consultă imediat medicul pentru a-ți testa glicemia. Diabetul netratat poate duce la probleme de sănătate foarte grave, chiar fatale.

Factorii de risc pentru diabetul de tip 1 nu sunt la fel de clari ca pentru predispoziția la diabet și diabetul de tip 2, deși se știe că antecedentele heredocolaterale (moștenite) pot fi implicate.

Cu un simplu test de sânge poți afla dacă ai sau nu diabet. Dacă ți-ai testat glicemia la un târg de sănătate sau o farmacie, testează-te și la o clinică sau la un cabinet medical pentru a te asigura că rezultatele sunt corecte.

Dacă medicul tău crede că ai diabet de tip 1, sângele tău poate fi, de asemenea, testat pentru autoanticorpi (substanțe care indică faptul că corpul tău se atacă singur) care sunt adesea prezenți în cazul diabetului de tip 1, dar nu și de tip 2. Poți solicita și un test de urină pentru depistarea prezenței cetonelor (produse atunci când organismul arde grăsimile pentru a obține energie), care indică, de asemenea, prezența diabetului de tip 1 în loc de tipul 2.

Spre deosebire de multe alte afecțiuni, diabetul este gestionat în cea mai mare parte de către tine, cu sprijinul echipei medicale care se îngrijește de sănătatea ta (inclusiv medicul de familie, diabetologul, ortopedul, stomatologul, oftalmologul, dieteticianul nutriționist autorizat și farmacistul), al familiei, al profesorilor și al altor persoane importante din viața ta. Gestionarea diabetului poate fi o provocare, dar tot ceea ce faci pentru a-ți îmbunătăți sănătatea merită tot efortul!

Dacă ai diabet de tip 1, va trebui să faci injecții cu insulină (sau să porți o pompă de insulină) în fiecare zi, pentru a-ți gestiona nivelurile glicemiei și pentru a obține energia de care corpul tău are nevoie. Insulina nu poate fi luată sub formă de pastile, deoarece acidul din stomac o va distruge înainte de a ajunge în sânge. Medicul va colabora cu tine pentru a determina cel mai eficient tip de insulină și doza care ți se potrivește.

De asemenea, va trebui să-ți verifici periodic glicemia. Întreabă-ți medicul cât de des ar trebui să-ți verifici glicemia și care ar trebui să fie nivelurile țintă ale glicemiei. Menținerea nivelurilor glicemiei cât mai aproape de țintă te va ajuta să previi sau să întârzii complicațiile legate de diabet.

Stresul face parte din viață, dar poate îngreuna gestionarea diabetului, inclusiv gestionarea nivelurilor glicemiei și lupta zilnică împotriva diabetului. Activitatea fizică regulată, somnul suficient și exercițiile de relaxare pot ajuta. Discută cu medicul tău și cu echipa medicală specializată pe probleme de diabet despre aceste metode și alte moduri prin care poți gestiona stresul.

Obiceiurile unui stil de viață sănătos sunt, de asemenea, foarte importante:

• Alegerea unor alimente sănătoase;

• Desfășurarea unor activități fizice;

• Controlarea tensiunii arteriale;

• Controlarea colesterolului.

Programează întâlniri periodice cu echipa medicală care se îngrijește de sănătatea ta pentru a te asigura că ești pe drumul cel bun cu planul de tratament și pentru a obține ajutor cu idei și strategii noi, dacă este necesar.

Aceste două afecțiuni sunt complicații comune ale diabetului și va trebui să știi cum să le gestionezi. Consultă-te cu medicul tău pentru a primi instrucțiuni detaliate. Poate este o idee bună să iei un membru al familiei cu tine la întâlnire, astfel încât să învețe și acesta pașii necesari.

Hipoglicemia (nivel scăzut de zahăr în sânge) se poate instala rapid și trebuie tratată repede. De cele mai multe ori ea este cauzată de prea multă insulină, amânarea pentru prea mult timp a unei mese sau gustări, consumul insuficient de hrană sau excesul de activitate fizică. Dacă glicemia ta este scăzută de mai multe ori pe săptămână, discută cu medicul pentru a stabili dacă tratamentul trebuie schimbat.

Cetoacidoza diabetică (CAD) este o complicație gravă a diabetului care îți poate pune viața în pericol. CAD se dezvoltă atunci când corpul tău nu are suficientă insulină pentru a-i permite zahărului din sânge să pătrundă în celule pentru a fi folosit ca energie. Glicemia foarte mare și nivelurile scăzute de insulină duc la CAD. Cele mai frecvente două cauze sunt bolile și lipsa injecțiilor de insulină. Discută cu medicul tău și asigură-te că înțelegi cum poți preveni CAD și cum să o tratezi dacă este necesar.

Indiferent dacă tocmai ai fost diagnosticat(ă) cu diabetul de tip 1 sau îl ai de ceva timp, întâlnirea cu o echipă medicală specializată pe probleme de diabet este o modalitate excelentă de a obține sprijin și îndrumări, inclusiv despre:

• Cum să elaborezi și să respecți un plan de activități și alimentație sănătoasă;

• Cum să-ți testezi glicemia și să ții o evidență a rezultatelor;

• Cum să recunoști semnele creșterii sau scăderii glicemiei și ce să faci în această privință;

• Cum să-ți administrezi insulină cu o seringă, un stilou injector sau o pompă;

• Cum să-ți monitorizezi picioarele, pielea și ochii pentru a detecta problemele cât mai devreme;

• Cum să cumperi consumabile pentru diabet și să le depozitezi în mod corespunzător;

• Cum să gestionezi stresul și să faci față îngrijirii zilnice în caz de diabet.

Solicită-i medicului informații despre autogestionarea diabetului și grupuri de suport în acest sens.