Cancerul se referă la boli în care celule anormale se divid în mod necontrolat și sunt capabile să invadeze alte țesuturi. Celulele canceroase se pot răspândi în alte părți ale corpului prin sistemul sanguin și limfatic, care ajută organismul să scape de toxine.

Există mai mult de 100 de tipuri diferite de cancer. Cele mai multe tipuri de cancer sunt denumite după organul sau tipul de celulă în care încep – de exemplu, cancerul pulmonar începe în plămâni, iar cancerul laringian începe în laringe (cutia vocală).

Simptomele pot include:

• O îngroșare sau o umflătură în orice parte a corpului

• Pierdere în greutate sau creștere în greutate fără un motiv cunoscut

• O rană care nu se vindecă

• Răgușeală sau tuse care nu dispare

• Dificultăți la înghițire

• Disconfort după ce ai mâncat

• Modificări ale obiceiurilor intestinale sau ale vezicii urinare

• Sângerare sau secreții neobișnuite

• Senzație de slăbiciune sau de oboseală foarte mare

Fumatul poate cauza cancer și apoi poate împiedica organismul să se lupte cu acesta:

• Otrăvurile din fumul de țigară pot slăbi sistemul imunitar al organismului, îngreunând distrugerea celulelor canceroase. Când se întâmplă acest lucru, celulele canceroase continuă să crească fără a fi oprite.

• Otrăvurile din fumul de tutun pot deteriora sau modifica ADN-ul unei celule. ADN-ul este „manualul de instrucțiuni” al celulei, care controlează creșterea și funcționarea normală a celulei. Când ADN-ul este deteriorat, o celulă poate începe să crească necontrolat și să creeze o tumoare canceroasă.

Medicii știu de ani de zile că fumatul provoacă majoritatea cancerelor pulmonare. Acest lucru este valabil și astăzi, când aproape 9 din 10 decese cauzate de cancerele pulmonare sunt produse de fumatul țigărilor sau de expunerea la fumatul pasiv. De fapt, persoanele care fumează au astăzi un risc mai mare de cancer pulmonar decât în anul 1964, chiar dacă fumează mai puține țigări. Unul dintre motive poate fi schimbările survenite în modul de fabricare a țigărilor și în substanțele chimice pe care le conțin.

Tratamentele sunt din ce în ce mai bune, dar cancerul pulmonar încă ucide mai mulți bărbați și femei decât orice alt tip de cancer. Fumatul pasiv reprezintă combinația dintre fumul provenit de la capătul ars al unei țigări și fumul expirat de cineva care fumează.

Fumatul poate provoca cancer aproape oriunde în organism, inclusiv în:

• Sânge (leucemie mieloidă acută)

• Vezica urinară

• Colul uterin

• Colon și rect

• Esofag

• Rinichi și pelvis renal

• Laringe

• Ficat

• Plămâni, trahee și bronhii

• Cavitate orală și gât

• Pancreas

• Stomac

Bărbații cu cancer de prostată care fumează pot fi mai predispuși să moară din cauza cancerului de prostată decât nefumătorii.

Tutunul fără fum, cum ar fi tutunul de mestecat, provoacă, de asemenea, cancer, inclusiv cancer de:

• Esofag

• Cavitate orală și gât

• Pancreas

Cel mai important lucru pe care îl poți face pentru a preveni cancerul asociat fumatului este să nu fumezi sau să te lași de fumat dacă fumezi. De asemenea, este important să eviți fumatul pasiv.

Renunțarea la fumat scade riscul pentru 12 tipuri de cancer: cancer la plămâni, laringe, cavitatea bucală și faringe, esofag, pancreas, vezică urinară, stomac, colon și rect, ficat, col uterin, rinichi și leucemie mieloidă acută (LMA).

• În decurs de 5-10 ani de la renunțare, șansele de a face cancer la nivelul gurii, gâtului sau laringelui scad la jumătate.

• În decurs de 10 ani de la renunțarea la fumat, șansele de a face cancer de vezică urinară, esofag sau rinichi scad.

• La 10-15 ani după ce te-ai lăsat de fumat, riscul de cancer pulmonar scade la jumătate.

• În decurs de 20 de ani după ce te-ai lăsat de fumat, riscul de a face cancer la nivelul gurii, gâtului, laringelui sau pancreasului scade până aproape de cel al unei persoane care nu fumează. De asemenea, riscul apariției cancerului de col uterin scade la aproximativ jumătate.

Tratamentul pentru cancer depinde de tipul de cancer și de stadiul bolii (cât de grav este cancerul și dacă s-a răspândit sau nu). Medicii pot lua în considerare, de asemenea, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului. Adesea, scopul tratamentului este de a vindeca cancerul. În alte cazuri, scopul este de a ține boala sub control sau de a reduce simptomele cât mai mult posibil. Planul de tratament pentru o persoană se poate schimba în timp.

Cele mai multe planuri de tratament includ intervenții chirurgicale, radioterapie sau chimioterapie. Alte planuri implică terapie biologică (un tratament care ajută sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului).

Unele forme de cancer răspund cel mai bine la un singur tip de tratament. Alte forme de cancer pot răspunde cel mai bine la o combinație de tratamente.

Pentru pacienții care primesc doze foarte mari de chimioterapie sau radioterapie, un transplant de celule stem, cunoscut și sub numele de transplant de măduvă osoasă, poate fi recomandat de către medicul lor. Acest lucru se datorează faptului că terapiile cu doze mari distrug atât celulele canceroase, cât și celulele sanguine normale. Un transplant de celule stem poate ajuta organismul să producă celule sanguine sănătoase pentru a le înlocui pe cele pierdute din cauza tratamentului împotriva cancerului. Este o procedură complicată, cu numeroase efecte secundare și riscuri.

Renunțarea la fumat îmbunătățește perspectivele (prognoza) pentru persoanele cu cancer. Persoanele care continuă să fumeze după diagnosticare își cresc riscul de cancer în viitor și de deces. Acestea sunt mai predispuse să moară din cauza cancerului decât nefumătorii și sunt mai predispuse să dezvolte al doilea cancer (nou) asociat tutunului.

O colostomie (sau stomă) este o deschidere creată chirurgical la nivelul corpului, care permite eliminarea materiilor fecale sau a urinei din organism. Colostomiile sunt utilizate în tratamentul sau gestionarea cancerului sau a altor boli. Colostomiile sunt necesare atunci când deschiderea normală a organismului este închisă sau modificată ca parte a tratamentului împotriva cancerului. O pungă de colostomie este amplasată în jurul deschiderii pentru a colecta materiile fecale în vederea eliminării. Colostomiile se realizează, de obicei, în primele etape ale tratamentului chirurgical pentru a îndepărta cancerul. Pentru pacienții cu cancer colorectal, o colostomie (deschideri chirurgicale de la intestin sau colon la abdomen) poate fi o intervenție chirurgicală care salvează viața. Colostomia poate fi temporară sau permanentă. Colostomiile temporare sunt utilizate în timp ce zona afectată a corpului se vindecă. Colostomiile permanente sunt utilizate atunci când cancerul a dus la îndepărtarea întregului colon sau a capătului acestuia.