Factorii determinanți sociali ai sănătății și ai bolii Alzheimer și demențele conexe
Condițiile din locurile în care oamenii se nasc, trăiesc, învață, muncesc și se joacă sunt cunoscute sub numele de factori determinanți sociali ai sănătății (FDSS). Aceste condiții pot avea un efect profund asupra sănătății unei persoane, inclusiv asupra riscului de a face boala Alzheimer și demențele conexe.
Diferențele în ceea ce privește FDSS contribuie la disparitățile clare și persistente în ceea ce privește bolile cronice în rândul grupurilor rasiale, etnice și socio-economice, prin limitarea sistematică a oportunităților ca membrii anumitor grupuri să fie sănătoși. Deși crizele din domeniul sănătății publice și incertitudinea economică pot atrage atenția asupra disparităților, inegalitățile în materie de sănătate au persistat de-a lungul generațiilor, deoarece politicile și practicile au limitat în mod sistematic accesul la asistență medicală și la alte oportunități.
Există un volum tot mai mare de lucrări referitoare la factorii sociali și economici care pot contribui la starea de sănătate a unei persoane, inclusiv riscul ca o persoană să facă demență. Deși trebuie depuse mai multe eforturi pentru a determina relația exactă dintre acești factori și demență, iată câteva domenii care ar putea fi luate în considerare:
Educație
Studiile indică o asociere între un nivel mai ridicat de educație și o mai bună sănătate a creierului. De exemplu, în rândul adulților cu vârste de 45 de ani sau mai mult, proporția celor care se confruntă cu un declin cognitiv subiectiv a fost cea mai scăzută pentru absolvenții de facultate și de aproape trei ori mai mare în cazul celor care nu au o diplomă de bacalaureat. O teorie luată în considerare de cercetători cu privire la motivul pentru care nivelurile de educație pot afecta riscul de a face demență are legătură cu rezerva cognitivă. Rezerva cognitivă se referă la nivelul de cunoștințe și educație „înmagazinat” în primii ani de viață, care pot proteja și compensa un declin al sănătății cognitive în anii următori.
Accesul la asistență medicală
Accesul la asistență medicală afectează multe aspecte ale sănătății fizice și cerebrale ale unei persoane. Accesul constant la serviciile de asistență medicală le oferă oamenilor posibilitatea de a beneficia de servicii medicale preventive regulate și de diagnosticarea timpurie a numeroase afecțiuni, precum diabetul zaharat, bolile de inimă și demența. De asemenea, accesul poate ajuta la prevenirea spitalizărilor prin gestionarea cu succes a afecțiunilor cronice de sănătate. Persoanele cu demență prezintă adesea una sau mai multe alte afecțiuni cronice de sănătate, iar coordonarea îngrijirii cu furnizorii și partenerii din domeniul îngrijirii familiale este esențială.
Mediul construit
Mediul construit este mediul fizic din jurul nostru. Include spațiile în care trăim, învățăm, lucrăm și ne jucăm – casele, școlile, întreprinderile, străzile și trotuarele, spațiile deschise și opțiunile de transport aflate la dispoziția oamenilor. Mediile construite pot influența sănătatea generală a comunității și comportamentele individuale, cum ar fi activitatea fizică și alimentația sănătoasă. Mediile construite pot afecta sănătatea atât în mod pozitiv, cât și negativ. Proiectarea unei comunități sănătoase poate îmbunătăți oportunitățile de exerciții fizice, accesul la servicii și sprijinul comunității – toate acestea au un impact pozitiv asupra sănătății cerebrale și fizice.
Singurătatea și izolarea socială
O serie de studii indică faptul că menținerea unor legături sociale puternice și menținerea activității mentale active pe măsură ce îmbătrânim pot reduce riscul de declin cognitiv și de demență. Experții nu sunt siguri de motivul acestei asocieri, dar aceasta s-ar putea datora consolidării conexiunilor dintre celulele nervoase din creier.
Deși izolarea socială și singurătatea sunt greu de măsurat cu precizie, există dovezi solide că mulți adulți cu vârste de 50 de ani și mai mult sunt izolați social sau singuri în moduri care le pun sănătatea în pericol. Studii recente au constatat că:
Izolarea socială a crescut semnificativ riscul unei persoane de deces prematur din toate cauzele, un risc care poate rivaliza cu cel al fumatului, obezității și inactivității fizice.
Izolarea socială a fost asociată cu un risc de demență crescut cu aproximativ 50%.
Relațiile sociale deficitare au fost asociate cu un risc crescut de 29% de boli cardiace și un risc crescut de 32% de accident vascular cerebral.
Singurătatea a fost asociată cu rate mai mari de depresie, anxietate și suicid.