Bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale sunt boli cardiovasculare (ale inimii și vaselor sanguine). Bolile de inimă includ mai multe tipuri de afecțiuni cardiace. Boala coronariană apare atunci când pereții arterelor care transportă sângele către inimă sunt îngustați de plăci, un proces cunoscut sub numele de ateroscleroză. Acest lucru poate provoca:

• Durere la nivelul pieptului

• Atac de cord (atunci când fluxul sanguin către inimă se blochează și o secțiune a mușchiului cardiac este deteriorată sau moare)

• Insuficiență cardiacă (când inima nu poate pompa suficient sânge și oxigen pentru a susține alte organe)

• Aritmie (când bătăile inimii sunt prea rapide, prea lente sau neregulate)

Un accident vascular cerebral se produce atunci când alimentarea cu sânge a creierului este blocată sau când un vas de sânge din creier se sparge, provocând deteriorarea sau moartea unor părți ale creierului. Accidentul vascular cerebral poate provoca dizabilități (cum ar fi paralizie, scăderea forței musculare, dificultăți de vorbire sau pierderi de memorie) sau deces.

Bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale sunt boli cardiovasculare (ale inimii și vaselor sanguine).

Bolile de inimă includ mai multe tipuri de afecțiuni cardiace. Boala coronariană apare atunci când pereții arterelor care transportă sângele către inimă sunt îngustați de plăci, un proces cunoscut sub numele de ateroscleroză. Acest lucru poate provoca:

• Durere la nivelul pieptului

• Atac de cord (atunci când fluxul sanguin către inimă se blochează și o secțiune a mușchiului cardiac este deteriorată sau moare)

• Insuficiență cardiacă (când inima nu poate pompa suficient sânge și oxigen pentru a susține alte organe)

• Aritmie (când bătăile inimii sunt prea rapide, prea lente sau neregulate)

Un accident vascular cerebral se produce atunci când alimentarea cu sânge a creierului este blocată sau când un vas de sânge din creier se sparge, provocând deteriorarea sau moartea unor părți ale creierului. Accidentul vascular cerebral poate provoca dizabilități (cum ar fi paralizie, scăderea forței musculare, dificultăți de vorbire sau pierderi de memorie) sau deces.

Respirarea fumului pasiv dăunează, de asemenea, sănătății tale. Fumatul pasiv este fumul provenit din arderea produselor din tutun. Totodată, fumatul pasiv este fumul expirat de cineva care fumează.

Respirarea fumului pasiv poate provoca boli coronariene și accident vascular cerebral. Cunoașterea faptelor:

• Nefumătorii care respiră pasiv fumul de țigară acasă sau la locul de muncă își cresc riscul de a dezvolta boli de inimă cu 25-30%. Fumatul pasiv crește riscul de accident vascular cerebral cu 20-30%.

• Respirarea fumului pasiv interferează cu funcționarea normală a inimii, a sângelui și a sistemelor vasculare în moduri care cresc riscul de a suferi un atac de cord.

• Chiar și respirarea pentru o durată scurtă de timp a fumului pasiv poate deteriora mucoasa vaselor sanguine și poate determina sângele să devină mai lipicios. Aceste modificări pot duce la un atac de cord.

Mulți oameni prezintă un risc ridicat pentru aceste boli și nu știu acest lucru. Vestea bună este că mulți factori de risc pentru bolile de inimă și accidentul vascular cerebral pot fi preveniți sau ținuți sub control.

Este important să știi care este riscul tău de a face boli de inimă și accident vascular cerebral și să iei măsuri pentru a reduce acest risc.

• Aspirina: Aspirina poate contribui la reducerea riscului de boli de inimă și accident vascular cerebral. Dar nu lua aspirină dacă crezi că faci un accident vascular cerebral. Aceasta poate înrăutăți unele tipuri de accident vascular cerebral. Înainte de a lua aspirină, discută cu medicul tău pentru a stabili dacă aspirina este potrivită pentru tine.

• Tensiune arterială: Controlează-ți tensiunea arterială.

• Colesterolul: Gestionează-ți colesterolul.

• Fumatul: Renunță la fumat sau nu începe să fumezi.

Mai multe alegeri legate de stilul de viață te pot ajuta să-ți protejezi sănătatea inimii și a creierului. Acestea includ următoarele:

• Evită să respiri fumul pasiv.

• Consumă fructe și legume proaspete.

• Consumă alimente cu conținut scăzut de grăsimi și sare în cea mai mare parte a timpului.

• Menține-ți o greutate sănătoasă.

• Fă exerciții fizice în mod regulat.

• Limitează consumul de alcool.

• Ține sub control alte afecțiuni de sănătate (cum ar fi diabetul zaharat).