Întrebări frecvente despre căldura extremă

Oamenii suferă de boli cauzate de căldură, atunci când sistemul de control al temperaturii bazale este suprasolicitat. În mod normal, organismul se răcorește prin transpirație. Dar, în anumite condiții, simpla transpirație nu este suficientă. În astfel de cazuri, temperatura bazală a unei persoane crește rapid. Temperaturile bazale foarte ridicate pot afecta funcționarea corectă a creierului sau a altor organe vitale. În perioadele caniculare, există mai mulți factori care pot afecta capacitatea organismului de a se răcori. Atunci când umiditatea este ridicată, transpirația nu se va evapora la fel de repede, împiedicând corpul să elibereze rapid căldura. Factorii care pot limita capacitatea corpului de a-și regla temperatura includ: vârsta înaintată, vârsta scăzută (0-4 ani), obezitatea, febra, deshidratarea, bolile cardiace, bolile mintale, circulația slabă, arsurile solare, consumul de medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală, precum și consumul de alcool.

Persoanele cu cel mai mare risc de îmbolnăvire cauzată de căldură sunt: sugarii și copiii cu vârsta de până la patru ani, persoanele de peste 65 de ani, persoanele supraponderale și persoanele bolnave sau care iau anumite medicamente.

Accidentul vascular cerebral produs de căldură reprezintă cea mai gravă boală pe care o pot cauza temperaturile ridicate extreme. Se produce atunci când organismul devine incapabil să-și controleze temperatura: temperatura bazală crește rapid, mecanismul de transpirație cedează și organismul nu este capabil să se răcorească. Temperatura bazală poate crește până la 41,1 °C sau mai mult, în decurs de doar 10−15 minute. Accidentul vascular cerebral cauzat de căldură poate provoca deces sau invaliditate permanentă, dacă nu se administrează tratament de urgență.

Există diverse semne de avertizare ale unui accident vascular cerebral cauzat de căldură, printre care:

O temperatură extrem de ridicată a corpului (peste 39,4 °C)
Piele roșie, fierbinte și uscată (fără transpirație)
Puls rapid, puternic
Durere de cap pulsatilă
Amețeală
Greață
Confuzie
Pierderea cunoștinței

În cazul în care observi oricare dintre aceste semne, este posibil să ai de-a face cu o situație medicală de urgență, care pune viața în pericol. Roagă pe cineva să cheme imediat asistența medicală, în timp ce tu începi să reduci temperatura victimei. Ia următoarele măsuri:

Du victima într-o zonă umbroasă.
Redu temperatura victimei rapid, prin orice metodă. De exemplu, scufundă victima într-o cadă cu apă rece, așază persoana sub un duș rece, stropește victima cu apă rece, cu ajutorul furtunului de grădină, șterge persoana cu apă rece, folosind un burete sau, dacă umiditatea este scăzută, învelește victima într-un cearșaf rece și umed și ventilează puternic aerul din jurul acesteia.
Monitorizează temperatura bazală și continuă eforturile de răcire până când temperatura corpului scade la cel puțin 38,3 - 38,8 °C.
Dacă personalul medical de urgență întârzie, sună la Urgențe pentru instrucțiuni suplimentare.
Nu da victimei să bea alcool.
Solicită asistență medicală cât mai curând cu putință.

Epuizarea termică este o formă mai ușoară de boală cauzată de căldură, care poate apărea după câteva zile de expunere la temperaturi ridicate și din cauza unei cantități inadecvate sau dezechilibrate a fluidelor din corp. Persoanele cele mai predispuse la epuizare termică sunt vârstnicii, cele cu hipertensiune arterială și cele care lucrează sau fac exerciții fizice într-un mediu cu temperaturi caniculare.

Printre semnele de avertizare ale epuizării termice se numără următoarele:

Transpirație abundentă
Paloare
Crampe musculare
Oboseală
Slăbiciune
Amețeală
Durerii de cap
Greață sau vărsături
Leșin

Pielea poate fi rece și umedă. Pulsul va fi rapid și slab, iar respirația va fi rapidă și superficială. Dacă epuizarea termică nu este tratată, se poate agrava, ducând chiar la producerea unui accident vascular cerebral. În cazul în care simptomele se agravează sau durează mai mult de o oră, consultă medicul.

Consumă băuturi răcoritoare, nealcoolice.
Odihnește-te.
Fă un duș rece, o baie rece sau șterge pielea cu un burete, folosind apă rece.
Căută un mediu cu aer condiționat.
Poartă haine ușoare.

Crampele cauzate de căldură sunt dureri musculare sau spasme musculare – de obicei la nivelul abdomenului, brațelor sau picioarelor – care se pot produce în asociere cu o activitate intensă. Persoanele care transpiră mult în timpul activităților intense sunt predispuse la crampe musculare cauzate de căldură. Această transpirație golește rezervele de săruri și umiditate din organism. Nivelul scăzut de sare din mușchi provoacă acele crampe dureroase. Crampele musculare cauzate de căldură pot fi și un semn al epuizării termice. Dacă ai probleme cardiace sau urmezi o dietă săracă în sodiu (hiposodată), solicită asistență medicală, atunci când prezinți simptome de crampe musculare cauzate de căldură.

Dacă nu este necesară asistență medicală, ia următoarele măsuri:

Oprește-te din activitatea pe care o faci și stai liniștit(ă), într-un loc răcoros.
Bea suc fără pulpă sau o băutură energizantă.
Nu relua activitate intensă timp de câteva ore după ce crampele musculare au trecut, deoarece efortul suplimentar poate duce la epuizarea termică sau chiar la un accident vascular cerebral.
Dacă simptomele de crampe musculare nu dispar în decurs de 1 oră, solicită asistență medicală.

Erupția cutanată cauzată de căldură este o iritație a pielii produsă de transpirația excesivă, pe timp de caniculă, atunci când gradul de umiditate este ridicat. Poate apărea la orice vârstă, dar este cel mai frecvent întâlnită la copiii de vârstă mică. Erupțiile cutanate cauzate de căldură arată ca o aglomerare de coșuri sau vezicule mici și roșii. Cel mai frecvent, acestea apar pe gât și pe partea superioară a pieptului, în zona inghinală, sub sâni și în pliurile cotului.

Cel mai bun tratament pentru erupțiile cutanate cauzate de căldură este să găsești un mediu mai răcoros și mai puțin umed, în care să stai. Păstrează zona afectată uscată. Aplicarea unei pudre poate crește confortul.

Riscul de îmbolnăvire sau, în cazuri extreme, riscul unui deces din cauza căldurii poate crește în rândul persoanelor care utilizează următoarele medicamente: (1) psihotrope care afectează funcția psihică, comportamentul sau cunoștințele (de exemplu, haloperidol sau clorpromazină); (2) pentru boala Parkinson, deoarece pot inhiba transpirația; (3) tranchilizante, cum ar fi fenotiazinele, butirofenonele și tiozantenele; și (4) diuretice sau „pastile pentru eliminarea apei” care afectează echilibrul hidric din organism.

Ventilatoarele electrice pot oferi confort, dar atunci când temperatura depășește valoarea de 33 grade C, nu pot preveni bolile cauzate de căldură. Să faci un duș răcoros sau o baie răcoroasă sau să mergi într-un loc cu aer condiționat reprezintă o modalitate mult mai bună de a te răcori. Aerul condiționat este cel mai puternic factor de protecție împotriva bolilor cauzate de căldură. Expunerea la aerul condiționat, chiar și pentru câteva ore pe zi, va reduce riscul de îmbolnăvire cauzată de căldură. Ia în calcul posibilitatea de a sta, timp de câteva ore, într-un mall sau într-o bibliotecă publică, timp de câteva ore.

Nu uita să îți păstrezi calmul și să te bazezi pe simțul practic. Bea multe lichide; înlocuiește cantitatea pierdută de săruri și minerale din corp; poartă îmbrăcăminte adecvată; aplică, pe piele, cremă de protecție solară; încetinește ritmul activităților; stai la răcoare, în spații închise; programează cu atenție activitățile în aer liber; apelează la cercul de prieteni, monitorizează-i pe cei cu risc și adaptează-te la mediu.

Pe timp de caniculă, va trebui să îți mărești aportul de lichide, indiferent de nivelul de activitate. Nu aștepta până când ți se face sete. În timpul exercițiilor fizice intense într-un mediu cald, bea suficiente lichide răcoritoare nealcoolice la fiecare oră pentru a menține culoarea și cantitatea normală de urină.

Nu lua tablete de sare decât la recomandarea medicului tău. Transpirația abundentă elimină sărurile și mineralele din organism. Acestea sunt necesare pentru organismul tău și trebuie înlocuite. Cel mai simplu și mai sigur mod de a face acest lucru este prin dietă. Bea suc de fructe sau o băutură energizantă atunci când faci exerciții fizice sau lucrezi pe căldură.

Poartă cât mai puține haine cu putință, atunci când ești acasă. Alege haine ușoare, de culoare deschisă, lejere. În soarele fierbinte, o pălărie cu boruri largi va oferi umbră și va menține capul răcoros. Dacă trebuie să ieși în aer liber, cu 30 de minute înainte de a ieși din casă, aplică, pe piele, cremă de protecție solară și continuă să o reaplici, la intervale de timp în conformitate cu instrucțiunile de pe ambalaj. Arsurile solare afectează capacitatea organismului tău de a-și scădea temperatura și provoacă pierderi de fluide corporale. De asemenea, provoacă durere și leziuni la nivelul pielii.

Încetinește ritmul. Dacă nu ești obișnuit(ă) să lucrezi sau să faci exerciții fizice într-un mediu călduros, începe activitățile încet și crește ritmul treptat. Dacă efortul depus într-un mediu cu temperaturi ridicate îți face inima să bată cu putere și te lasă fără suflare, OPREȘTE orice activitate. Mergi într-o zonă răcoroasă sau cel puțin, stai la umbră și odihnește-te, mai ales dacă ai amețeli, te simți confuz(ă), slăbit(ă) sau leșini.