Alte boli legate de cele cardiace

Sindromul coronarian acut este un termen care include atacul de cord și angina instabilă.

Angina, un simptom al bolii arterelor coronariene, este durerea sau disconfortul toracic care apare atunci când mușchiul inimii nu primește suficient sânge. Angina se poate simți ca o presiune sau o gheară în piept. Durerea poate apărea și la umeri, brațe, gât, maxilar sau spate. Se poate simți ca o indigestie.

Există două forme de angină – stabilă sau instabilă:

• Angina pectorală stabilă apare în timpul activității fizice sau sub stres mental sau emoțional.

• Angina pectorală instabilă este durerea toracică care apare chiar și în repaus, fără un motiv aparent. Acest tip de angină este o urgență medicală.

Anevrismul și disecția de aortă sunt boli care pot afecta aorta, artera majoră care transportă sângele de la inimă la corp. Anevrismul este o mărire a aortei care se poate rupe sau poate plesni. Disecția este o ruptură a aortei, care este o urgență medicală.

Aritmiile sunt bătăi neregulate sau neobișnuit de rapide sau lente ale inimii. Aritmiile pot fi grave. Un exemplu este fibrilația ventriculară. Acest tip de aritmie provoacă un ritm cardiac anormal care duce la deces, dacă nu este tratat imediat cu un șoc electric administrat inimii (numit defibrilare). Alte aritmii sunt mai puțin severe, dar se pot dezvolta în afecțiuni mai grave, cum ar fi fibrilația atrială, care poate provoca un accident vascular cerebral.

Ateroscleroza apare atunci când se acumulează placă în arterele care furnizează sânge către inimă (numite artere coronare). Placa este formată din depozite de colesterol. Acumularea plăcii face ca arterele să se îngusteze în timp. 

Fibrilația atrială este un tip de aritmie care poate provoca bătăi rapide și neregulate ale camerelor superioare ale inimii. Sângele se poate acumula și coagula în interiorul inimii, crescând riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. 

Cardiomiopatia apare atunci când mușchiul inimii devine mărit sau rigid. Acest lucru poate duce la pomparea inadecvată a sângelui de către inimă (sau pomparea slabă a inimii) sau la alte probleme. Cardiomiopatia are multe cauze, inclusiv istoricul familial al bolii, atacuri de cord anterioare, hipertensiune arterială necontrolată și infecții virale sau bacteriene.

Malformațiile cardiace congenitale sunt probleme ale inimii care sunt prezente la naștere. Sunt cel mai frecvent tip de malformație congenitală majoră. Exemplele includ valve anormale ale inimii sau găuri în pereții inimii care împart camerele inimii. Malformațiile cardiace congenitale variază de la minore la severe.

Insuficiența cardiacă este adesea numită insuficiență cardiacă congestivă din cauza acumulării de lichid în plămâni, ficat, picioare și labele picioarelor. Insuficiența cardiacă este o afecțiune gravă care apare atunci când inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Nu înseamnă că inima s-a oprit, ci că mușchiul este prea slab pentru a pompa suficient sânge. Majoritatea cazurilor de insuficiență cardiacă sunt insuficiențe cardiace cronice sau pe termen lung. Singurul remediu pentru insuficiența cardiacă este transplantul de inimă. Cu toate acestea, insuficiența cardiacă poate fi gestionată cu medicamente sau proceduri medicale. 

Sindromul Marfan. Sindromul Marfan este o boală genetică care afectează țesutul conjunctiv, care oferă suport pentru organism și organe. Poate deteriora vasele de sânge, inima, ochii, pielea, plămânii și oasele șoldurilor, coloanei vertebrale, labelor picioarelor și cutiei toracice. 

Tulburările de sănătate mintală pot fi de termen scurt sau lung și pot interfera cu starea de spirit, comportamentul, gândirea și capacitatea unei persoane de a relaționa cu ceilalți. Diverse studii au arătat impactul traumei, depresiei, anxietății și stresului asupra organismului, inclusiv stresul asupra inimii.

Boala arterială periferică (BAP) apare atunci când arterele care furnizează sânge către brațe și picioare (periferie) devin înguste sau rigide. BAP rezultă de obicei din ateroscleroză, acumularea plăcii și îngustarea arterelor. Cu această boală, fluxul sanguin și oxigenul către mușchii brațelor și picioarelor sunt scăzute sau chiar blocate complet. Semnele și simptomele includ dureri de picior, gambe, fese, șold sau coapsă și amorțeală la nivelul labelor picioarelor. 

Hipertensiunea pulmonară apare atunci când presiunea în arterele care duc de la inimă la plămâni este prea mare. Există multe boli care duc la hipertensiune pulmonară, inclusiv boli ale țesutului conjunctiv, boli hepatice, emfizem și cheaguri cronice de sânge în plămâni. Simptomele hipertensiunii pulmonare includ respirația dificilă și oboseala.

Boala cardiacă reumatismală este o complicație a febrei reumatice. Febra reumatică se poate dezvolta după o durere în gât cauzată de bacteriile streptococice. Infecția poate provoca leziuni ale valvelor cardiace.

Boala cardiacă valvulară. Foițele sănătoase ale valvei cardiace pot deschide și închide complet valva în timpul bătăilor inimii, dar valvele bolnave s-ar putea să nu se deschidă și să nu se închidă complet.
Dacă valvele inimii sunt afectate, inima nu poate pompa în mod eficient sânge în tot corpul și trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa, fie pentru că sângele se scurge înapoi în cameră, fie împotriva unei deschideri înguste. Acest lucru poate duce la insuficiență cardiacă, stop cardiac brusc (atunci când inima încetează să bată), palpitații ale inimii (rapide, cu fluturare sau bătăi), respirație dificilă sau umflarea picioarelor și labelor picioarelor.