Boala

Adesea, persoanele sănătoase care se infectează cu Toxoplasma gondii nu prezintă simptome, deoarece sistemul lor imunitar împiedică, de obicei, parazitul să provoace boala. Atunci când boala se produce, aceasta este, de obicei, ușoară, cu simptome asemănătoare gripei (de exemplu, ganglioni limfatici sensibili și dureroși, dureri musculare etc.) care durează săptămâni sau luni și apoi dispar. Cu toate acestea, parazitul rămâne în corpul persoanei într-o stare inactivă. Se poate reactiva dacă persoana este imunodeprimată.

În general, dacă o femeie a fost infectată înainte de a rămâne gravidă, copilul nenăscut va fi protejat deoarece mama a dezvoltat imunitate. Dacă o femeie se infectează recent cu Toxoplasma în timpul sau imediat înainte de sarcină, ea poate transmite infecția copilului ei nenăscut (transmitere congenitală). Afectarea fătului este adesea cu atât mai gravă cu cât transmiterea se produce mai devreme în timpul sarcinii. Potențialele rezultate pot fi:

• Un avort spontan

• Un făt născut mort

• Un copil născut cu semne de toxoplasmoză congenitală (de exemplu, cap anormal de mare sau de mic)

Sugarii infectați înainte de naștere nu prezintă adesea niciun simptom la naștere, dar le pot dezvolta mai târziu în viață, cu posibile pierderi de vedere, dizabilitate mintală și convulsii.

Boala oculară (cel mai frecvent, retinocoroidita) din infecția cu Toxoplasma poate fi rezultatul unei infecții congenitale sau al unei infecții după naștere prin oricare dintre modurile de transmitere discutate în pagina despre epidemiologie și factori de risc. Adesea, leziunile oculare din infecția congenitală nu sunt identificate la naștere, dar se manifestă până la vârsta adultă la 20-80% dintre persoanele infectate congenital. Infecția oculară duce la o leziune inflamatorie acută a retinei, care se remite lăsând o cicatrice retinocoroidiană. Simptomele bolii oculare includ:

• Durere oculară

• Sensibilitate la lumină (fotofobie)

• Lăcrimarea ochilor

• Vedere încețoșată

Boala oculară se poate reactiva luni sau ani mai târziu, provocând de fiecare dată mai multe leziuni la nivelul retinei. Dacă sunt implicate structurile centrale ale retinei, va avea loc o pierdere progresivă a vederii care poate duce la orbire.

Persoanele cu sistem imunitar compromis pot prezenta simptome severe dacă sunt infectate cu Toxoplasma în timp ce sunt imunodeprimate. Persoanele care dobândesc infecție cu HIV și care nu au fost infectate anterior cu Toxoplasma sunt mai susceptibile de a dezvolta o infecție primară severă.

Persoanele imunocompromise care au fost infectate cu Toxoplasma la un moment dat înainte de a deveni imunocompromise sunt expuse riscului de a prezenta revenirea (reactivarea) toxoplasmozei. De exemplu, o persoană care este infectată cu HIV și la care infecția cu Toxoplasma s-a reactivat poate prezenta simptome care includ febră, confuzie, dureri de cap, convulsii, greață și coordonare deficitară.

Infecția cu Toxoplasma se poate reactiva la femeile gravide imunocompromise care au fost infectate cu Toxoplasma înainte de sarcină, iar acest lucru poate duce la infecții congenitale.