Unele femei trebuie să ia un medicament opioid în timpul sarcinii pentru a gestiona durerea sau pentru a trata tulburarea de consum de opioide (TCO). Crearea unui plan de tratament pentru TCO, precum și pentru alte afecțiuni de sănătate care apar concomitent, înainte de sarcină, poate ajuta o femeie să-și crească șansele de a avea o sarcină sănătoasă.

Recomandările clinice actuale pentru femeile gravide cu TCO includ tratamentul cu medicamente pentru tulburarea de consum de opioide (MTCO), mai degrabă decât întreruperea supravegheată, datorită unei probabilități mai mari de rezultate mai bune și a unui risc redus de recădere.

Medicația pentru tulburarea de consum de opioide (MTCO) se referă la utilizarea medicamentelor pentru a trata tulburarea de consum de opioide. Acest tip de tratament poate duce la rezultate mai favorabile.

Metadona și buprenorfina sunt opțiuni de terapie de primă linie pentru femeile gravide cu TCO. SAMHSA (Substance Abuse and Mental Health Services Administration – Administrația pentru abuzul de substanțe și serviciile de sănătate mintală) și ACOG (American College of Obstetricians and Gynecologists – Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor) recomandă tratamentul cu metadonă sau buprenorfină pentru femeile gravide cu TCO, în combinație cu terapia comportamentală și serviciile medicale. Pilulele combinate care conțin atât buprenorfină, cât și naloxonă nu sunt recomandate pentru tratamentul TCO la femeile gravide, din cauza dovezilor limitate în acest moment. Deși unele centre de tratament utilizează naltrexona pentru a trata TCO la femeile gravide, informațiile actuale privind siguranța acesteia în timpul sarcinii sunt limitate. ACOG recomandă ca, în cazul în care o femeie este stabilă sub tratament cu naltrexonă înainte de sarcină, decizia cu privire la continuarea tratamentului cu naltrexonă în timpul sarcinii să implice o discuție atentă între medic și pacient, punând în balanță datele limitate privind siguranța administrării naltrexonei și riscul potențial de recădere în cazul întreruperii tratamentului.

Femeile gravide cu TCO trebuie încurajate să înceapă tratamentul cu metadonă sau buprenorfină (fără naloxonă). La fel ca multe medicamente administrate în timpul sarcinii, MTCO are beneficii și riscuri unice pentru femeile gravide și bebelușii lor. Este important ca furnizorii de servicii medicale să colaboreze îndeaproape cu femeile gravide pentru a gestiona îngrijirea medicală atât pentru mamă, cât și pentru copil în timpul sarcinii și după naștere. Coordonarea îngrijirii între un obstetrician – ginecolog și un specialist în adicții este importantă pentru femeile gravide cu TCO. De asemenea, femeile gravide cu TCO pot să solicite îngrijiri de la ginecologi-obstetricieni și de la alți furnizori de servicii de îngrijire primară care au o pregătire suplimentară în ceea ce privește tratamentul dependenței.

Este important să recunoaștem că sindromul abstinenței neonatale (SAN) este o afecțiune preconizată care poate urma expunerii la MTCO. Preocuparea doar pentru SAN nu ar trebui să descurajeze furnizorii de servicii medicale să prescrie MTCO. Colaborarea strânsă cu echipa de îngrijire pediatrică poate contribui la a se asigura că sugarii născuți de femei care au consumat opioide în timpul sarcinii trebuie monitorizați pentru SAN și tratați.

Discută cu furnizorul tău de asistență medicală pentru a afla mai multe despre opțiunile de tratament pentru TCO în timpul sarcinii. 

Tratamentul pentru (SSNO) depinde de mai mulți factori:

• Opioidele sau alte medicamente la care nou-născutul a fost expus în uter;

• Starea generală de sănătate a nou-născutului;

• Dacă sugarul s-a născut la termen (între 39 și 40 de săptămâni de sarcină).

Atunci când semnele de SSNO sunt identificate pentru prima dată, îngrijirea care implică și sprijină mama poate servi, de asemenea, ca bază de îngrijire pentru nou-născut. Tratamentul cu medicamente poate fi necesar în cazul în care nu există nicio ameliorare sau în cazul în care sugarul dezvoltă sevraj sever.

Acest tip de îngrijire poate include următoarele abordări:

• Așezarea nou-născutului într-o zonă întunecată și liniștită pentru a diminua atât lumina, cât și sunetul;

• Înfășarea nou-născutului;

• Legănarea ușoară a sugarului sau utilizarea altor metode de poziționare sau reconfortante;

• Furnizarea frecvente, în cantități mici, a unei formule bogate în calorii sau de lapte matern pentru a ajuta la rezolvarea problemelor de hrănire; 

• Sugarul să stea în aceeași cameră de spital cu mama.

Unii sugari, în special cei cu semne de sevraj mai severe, pot avea nevoie de medicamente, cum ar fi morfina lichidă orală sau metadona lichidă orală, în plus față de îngrijirea fără utilizarea medicamentelor. Medicamentele pot ajuta la prevenirea convulsiilor, la îmbunătățirea alimentației, la oprirea diareii, la scăderea agitației și la controlul simptomelor severe. Odată ce semnele de sevraj par a fi controlate, doza de medicamente trebuie redusă treptat. Este posibil ca bebelușii tratați pentru sindromul SSNO cu medicamente să fie nevoiți să rămână în spital mai mult timp după naștere.

În general, alăptarea este încurajată pentru nou-născuții cu SSNO atunci când mamele răspund bine la MTCO. Cu toate acestea, uneori alăptarea nu este recomandată. De exemplu, alăptarea nu este recomandată dacă mamele iau droguri în mod ilegal, consumă mai multe tipuri de droguri sau sunt seropozitive.

Planul de externare pentru sugarii tratați pentru SSNO poate include vizite și servicii la domiciliu, cum ar fi sprijin pentru părinți și legături cu asistenți medicali și asistenții sociali la domiciliu. Planul poate include, de asemenea, trimiteri la lucrătorii din domeniul asistenței medicale care cunosc SSNO și sunt la dispoziția familiei imediat după externare. 

Familiile și persoanele care au grijă de un copil tratat pentru SAN sau altă expunere prenatală la substanțe trebuie să primească un Plan de servicii medicale sigure. Obiectivele planului sunt de a consolida familia, de a menține copilul în siguranță și de a pune familia în legătură cu serviciile din comunitatea sa. Acest plan este conceput individual pentru fiecare sugar și îngrijitor în parte pentru a identifica și a schița un plan care să răspundă nevoilor sugarului (de exemplu, servicii și sprijin disponibile pentru a satisface nevoile de sănătate și de dezvoltare) și ale îngrijitorului și familiei (de exemplu, tratamentul consumului de substanțe). Planurile pot identifica agențiile din cadrul comunității care oferă servicii. Planurile pot ajuta, de asemenea, la ghidarea comunicării și coordonării.

Sprijinul pentru femeile cu TCO este important după nașterea copilului. Este posibil ca femeile să fie nevoite să se adapteze la mulți factori noi din viața lor. De exemplu, se pot confrunta cu lipsă de somn și anxietate față de cerințele pe care le presupune îngrijirea unui nou-născut.

Femeile cu TCO ar trebui să continue MTCO conform prescripției după nașterea copilului. Furnizorii de servicii medicale trebuie să monitorizeze femeile în această perioadă și să ajusteze doza, dacă este necesar. Întreruperea MTCO pentru TCO ar trebui, în general, să fie evitată în perioada imediat după nașterea copilului. Ar trebui să fie evitată cel puțin până când bebelușul doarme în mod constant toată noaptea și alăptarea s-a încheiat. Cu toate acestea, încetarea MTCO mai târziu poate fi luată în considerare dacă mama este stabilă, dacă între mamă și copil s-a format o legătură, dacă mama și copilul au un mediu familial și social sigure și stabile și numai cu supraveghere medicală și atunci când este în interesul mamei și al copilului.

Planurile de întrerupere a MTCO trebuie făcute împreună cu echipa de asistență medicală. MTCO trebuie redusă lent pentru a preveni sevrajul. Înainte de oprirea lentă a MTCO, trebuie să existe un plan de siguranță pentru mamă și familie, astfel încât să existe planuri în cazul în care aceasta recidivează în consumul de opioide. Oamenii pot continua în siguranță MTCO atâta timp cât au nevoie de această medicație. Pentru unii, aceasta poate dura câteva luni sau un an; pentru alții, poate fi pentru întreaga viață.

Femeile cu TCO pot suferi și de alte afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate. Acestea ar trebui să beneficieze de screening recomandat pentru depresie și alte afecțiuni de sănătate mintală. Ar trebui să li se asigure accesul la un sprijin psihosocial adecvat.