Protozoarele sunt organisme microscopice, unicelulare, care pot fi saprofite sau parazitare. Sunt capabile să se multiplice la om, ceea ce contribuie la supraviețuirea lor și totodată permite dezvoltarea de infecții grave de la un singur organism. Transmiterea protozoarelor care trăiesc în intestinul uman la un alt om are loc, de obicei, pe cale fecală-orală (de exemplu prin alimente sau apă contaminate sau prin contact interuman). Protozoarele care trăiesc în sângele sau țesutul uman se transmit la alți oameni printr-un vector artropod (de exemplu prin înțepătura unui țânțar sau a unei muște de nisip).

Protozoarele care sunt infecțioase pentru oameni pot fi clasificate în patru grupe, în funcție de modul lor de deplasare:

• Sarcodina – amiba, de exemplu Entamoeba

• Mastigophora – flagelatele, de exemplu Giardia, Leishmania

• Ciliophora – ciliatele, de exemplu Balantidium

• Sporozoare – organisme a căror etapă adultă nu este motilă, de exemplu Plasmodium, Cryptosporidium

Helminții sunt organisme mari, multicelulare, care sunt, în general, vizibile cu ochiul liber în stadiile lor adulte. La fel ca protozoarele, helminții pot fi saprofiți sau de natură parazitară. În forma lor adultă, helminții nu se pot multiplica la om. Există trei grupuri principale de helminți (derivat din cuvântul grecesc pentru viermi) care sunt paraziți umani:

• Viermii plați (plathelminți) – printre aceștia se numără trematodele (viermi) și cestodele (tenii).

• Viermii cu cap spinos (acantocefalii) – formele adulte ale acestor viermi colonizează tractul gastrointestinal. Se consideră că acantocefalii reprezintă o formă intermediară între cestode și nematode.

• Viermii rotunzi (nematode) – formele adulte ale acestor viermi pot coloniza tractul gastrointestinal, sângele, sistemul limfatic sau țesuturile subcutanate. Alternativ, stările imature (larvare) pot provoca boli prin infecția diferitelor țesuturi ale corpului. Unii consideră că helminții includ și viermii segmentați (anelide) – singurele importante din punct de vedere medical sunt lipitorile. De remarcat că aceste microorganisme nu sunt considerate paraziți în mod tipic.

Deși termenul de ectoparaziți poate include, în sens larg, artropode hematofage, cum ar fi țânțarii (deoarece depind de un prânz hematic (cu sânge) de la o gazdă umană pentru a supraviețui), acest termen este, în general, utilizat mai restrictiv pentru a se referi la organisme precum căpușe, purici, păduchi și acarieni, care se atașează sau sapă șanțuri în piele și rămân acolo pentru perioade relativ lungi de timp (de exemplu de la săptămâni până la luni). Artropodele sunt importante în ceea ce privește producerea de boli, dar sunt și mai importante ca vectori sau transmițători ai multor agenți patogeni diferiți care, la rândul lor, provoacă o morbiditate și mortalitate enorme din cauza bolilor pe care le provoacă.

Infecțiile parazitare provoacă o povară enormă a morbidității atât la tropice și subtropice, cât și în climatele mai temperate. Dintre toate bolile parazitare, malaria provoacă cele mai multe decese la nivel mondial. Malaria ucide peste 400.000 de oameni în fiecare an, majoritatea copii mici din Africa sub-sahariană.

Bolile tropicale neglijate (BTN), care au suferit din cauza lipsei de atenție din partea comunității de sănătate publică, includ boli parazitare precum filarioza limfatică (elefantiazis), oncocercoza și boala viermelui Guineea (dracunculoza). BTN afectează peste 1 miliard de persoane din întreaga lume, în special din zonele rurale din țările cu venituri reduse. Aceste boli afectează în mod important populațiile endemice, inclusiv prin pierderea capacității de a merge la școală sau la locul de muncă, întârzierea creșterii la copii, afectarea abilităților cognitive și dezvoltarea la copiii de vârstă mică, precum și povara economică serioasă pe care o reprezintă pentru țări întregi.