Moartea subită neașteptată în epilepsie (SUDEP)
Pentru unele persoane care trăiesc cu epilepsie, riscul de moarte subită neașteptată în epilepsie (en. sudden unexpected death in epilepsy, SUDEP) este o preocupare importantă. SUDEP se referă la decesele la persoanele cu epilepsie care nu sunt cauzate de leziuni, înec sau alte cauze cunoscute.
Cele mai multe, dar nu toate cazurile de SUDEP apar în timpul sau imediat după o criză. Cauza exactă nu este cunoscută, dar iată care sunt factorii posibili:
Respirația. O criză poate determina o persoană să aibă pauze în respirație (apnee). Dacă aceste pauze durează prea mult, pot reduce oxigenul din sânge la un nivel care pune viața în pericol. În plus, în timpul unei crize convulsive, căile respiratorii ale unei persoane pot fi uneori acoperite sau obstrucționate, ceea ce duce la sufocare.
Ritmul cardiac. O criză poate provoca un ritm cardiac periculos sau un stop cardiac.
Alte cauze și cauze mixte. SUDEP poate rezulta din mai multe cauze sau o combinație care implică atât dificultăți de respirație, cât și ritm cardiac anormal.
Factori de risc pentru SUDEP
Principalii factori de risc pentru SUDEP sunt:
Crize necontrolate sau frecvente
Crize convulsive generalizate (numite și tonico-clonice sau grand mal).
Alți factori de risc posibili pot include:
Crize care încep de la o vârstă fragedă.
Mulți ani de viață cu epilepsie.
Doze de medicament neadministrate.
Consumul de alcool.
Măsuri pentru reducerea riscului de SUDEP
Dacă ai epilepsie, solicită-i medicului să discutați despre riscul apariției SUDEP.
Prima și cea mai importantă măsură pentru a reduce riscul de SUDEP este să-ți iei medicamentele pentru crize așa cum ți-au fost prescrise.
Dacă iei medicamente pentru crize și ai în continuare crize, discută cu medicul tău opțiunile de ajustare a medicamentului. Dacă crizele continuă, ia în considerare să consulți un specialist în epilepsie, dacă nu ai fost deja la unul.
Alte măsuri posibile pentru a reduce riscul de SUDEP pot include:
Evitarea declanșatorilor de crize, dacă sunt cunoscuți.
Evitarea consumului excesiv de alcool.
Găsirea unor metode de control sporit al crizelor cu ajutorul programelor de autogestionare a epilepsiei.
Somnul suficient.
Instruirea adulților din casă cu privire la acordarea primului ajutor în cazul în care copilul o criză.
Cum pot discuta cu echipa medicală despre SUDEP?
După ce te hotărăști să discuți cu echipa medicală despre SUDEP, iată câteva exemple de întrebări posibile:
Care este riscul meu pentru SUDEP?
Ce pot face pentru a-mi reduce riscul?
Ce ar trebui să fac dacă uit să-mi iau medicamentul pentru crize?
Ar trebui să luăm în considerare schimbarea medicamentului meu actual pentru crize pentru a le controla mai bine?
Dacă decidem să schimbăm medicamentul, ce medicament(e) ar putea să-mi ofere un control mai bun al crizelor?
Ce activități specifice ar trebui să evit?
Ce instrucțiuni ar trebui să le dau familiei și prietenilor mei dacă am o criză?
Pe cine putem contacta eu și familia mea la nivel local pentru a primi informații și instruire privind acordarea primului ajutor în cazul unei crize?