Cancerul este o boală în care celule anormale din organism se multiplică în mod necontrolat. Cancerul este, de obicei, denumit după partea corpului în care începe, chiar dacă se răspândește ulterior în alte părți ale corpului.

Cancerul ovarian reprezintă un grup de boli care își au originea în ovare sau în zonele adiacente ale trompelor uterine și peritoneului. Femeile au două ovare, care sunt situate în pelvis, de o parte și de alta a uterului. Ovarele produc hormoni feminini și ovule pentru reproducere. Femeile au două trompe uterine care sunt o pereche de tuburi lungi și subțiri, câte unul de o parte și de alta a uterului. Ovulele trec din ovare prin trompele uterine în uter. Peritoneul este căptușeala de țesut care acoperă organele din abdomen.

Atunci când cancerul ovarian este depistat în stadii incipiente, tratamentul funcționează cel mai bine. Cancerul ovarian produce adesea semne și simptome, de aceea este important să fii atentă la corpul tău și să știi ce este normal pentru tine. Simptomele pot fi provocate de altceva decât cancer, dar singura modalitate de a ști este să-ți consulți medicul sau alt profesionist din domeniul sănătății.

Unele mutații (modificări ale genelor) pot crește riscul de cancer ovarian. Mutațiile genelor 1 și 2 de susceptibilitate la cancerul de sân (BRCA1 și BRCA2), precum și cele asociate cu sindromul Lynch cresc riscul de cancer ovarian.

Cancerele ovariene se prezintă într-o varietate de tipuri de tumori diferite. Cel mai frecvent tip de tumoră este carcinomul seros de grad înalt, care este prezent în aproximativ 70% din cazurile de cancer ovarian.

Nu există nicio modalitate de a ști cu siguranță dacă vei face cancer ovarian. Majoritatea femeilor îl fac fără să fie expuse unui risc ridicat. Cu toate acestea, mai mulți factori pot crește riscul unei femei de a face cancer ovarian, inclusiv dacă:

• Ești de vârstă mijlocie sau mai în vârstă.

• Ai membri apropiați ai familiei (cum ar fi mama, sora, mătușa sau bunica), din partea mamei sau a tatălui, care au avut cancer ovarian.

• Ai o mutație genetică (anomalie) numită BRCA1 sau BRCA2 sau una asociată cu sindromul Lynch.

• Ai avut cancer de sân, uterin sau colorectal (de colon).

• Ai endometrioză (o afecțiune în care țesutul din mucoasa uterului crește în altă parte a corpului).

• Nu ai născut niciodată sau ai avut dificultăți în a rămâne gravidă.

În plus, unele studii sugerează că femeile care iau estrogen singur (fără progesteron) timp de 10 sau mai mulți ani pot avea un risc crescut de cancer ovarian. Dacă unul sau mai mulți dintre acești factori sunt adevărați în cazul tău, nu înseamnă că vei face cancer ovarian. Cu toate acestea, trebuie să discuți cu medicul tău despre riscul pe care îl prezinți. Dacă tu sau familia ta aveți antecedente de cancer ovarian, discută cu medicul tău și despre consilierea genetică.

Nu se cunosc modalități de a preveni cancerul ovarian, dar aceste lucruri sunt asociate cu o șansă mai mică de a face cancer ovarian:

• Utilizarea de contraceptive orale timp de cinci sau mai mulți ani.

• Legarea trompelor (ligatura trompelor uterine), îndepărtarea ambelor ovare sau ai suferit o histerectomie (o operație prin care se îndepărtează uterul și, uneori, colul uterin).

• Dacă ai născut.

• Alăptarea. Unele studii sugerează că femeile care alăptează timp de un an sau mai mult pot avea un risc ceva mai redus de cancer ovarian.

Discută cu medicul tău despre modalitățile de a-ți reduce riscul. Deși aceste lucruri pot ajuta la reducerea șansei de a face cancer ovarian, ele nu sunt recomandate pentru toată lumea, iar riscurile și beneficiile sunt asociate cu fiecare dintre ele. De exemplu, pilulele contraceptive pot crește șansele de a face cancer de sân. Cu toate că îți reduce riscul, nu înseamnă că nu vei face cancer.

Cancerul ovarian poate provoca următoarele semne și simptome:

• Sângerări vaginale (în special dacă ai trecut de menopauză) sau scurgeri (secreții) vaginale care nu sunt normale pentru tine.

• Durere sau presiune în zona pelviană.

• Dureri abdominale sau de spate (dorsalgii).

• Meteorism (balonare).

• Senzație de sațietate prea repede sau dificultăți de a mânca.

• O schimbare în obiceiurile tale fiziologice, cum ar fi nevoia mai frecventă sau urgentă de a urina și / sau constipație.

Fii atentă la corpul tău și cunoaște ce este normal pentru tine. În cazul în care ai o sângerare vaginală neobișnuită, adresează-te imediat unui medic. Dacă prezinți oricare dintre celelalte semne timp de două săptămâni sau mai mult și acestea nu sunt normale pentru tine, adresează-te unui medic. Acestea pot fi provocate de altceva decât cancer, dar singura modalitate de a ști este în urma unei evaluări medicale.

Nu există o modalitate simplă și de încredere de depistare a cancerului ovarian la femeile care nu prezintă niciun semn sau simptom.

Screeningul este atunci când se folosește un test pentru a depista o boală înainte de apariția oricăror simptome. Testele de screening pentru cancer funcționează atunci când pot depista precoce boala, când tratamentul funcționează cel mai bine. Testele de diagnosticare sunt utilizate atunci când o persoană are simptome. Scopul testelor de diagnosticare este de a afla sau de a diagnostica ce provoacă simptomele. Testele de diagnosticare pot fi utilizate, de asemenea, pentru a verifica o persoană care este considerată cu risc crescut de cancer.

Testul Babeș-Papanicolau nu verifică dacă există cancer ovarian. Singurul cancer pe care testul Babeș-Papanicolau îl caută este cancerul de col uterin. Deoarece nu există o modalitate simplă și de încredere de depistare a cancerelor ginecologice, cu excepția cancerului de col uterin, este deosebit de important să recunoști semnele de avertizare și să afli ce poți face pentru a-ți reduce riscul.

Iată ce poți să faci:

• Fii atentă la corpul tău și cunoaște ce este normal pentru tine.

• Dacă observi orice modificări în corpul tău care nu sunt normale pentru tine și care ar putea fi un semn de cancer ovarian, discută cu medicul tău despre acestea.

Întreabă-ți medicul dacă trebuie să faci un test de diagnosticare, cum ar fi un examen pelvin rectovaginal, o ecografie transvaginală sau o analiză de sânge pentru markerul tumoral CA-125, dacă prezinți semne sau simptome inexplicabile care pot ridica suspiciunea de cancer ovarian. Aceste teste ajută uneori la depistarea sau excluderea cancerului ovarian.