Cancerul este o boală în care celule din organism se multiplică în mod necontrolat. Cancerul este întotdeauna denumit după partea corpului în care începe, chiar dacă se răspândește ulterior în alte părți ale corpului.

Atunci când cancerul începe în vagin, se numește cancer vaginal. Vaginul, numit și canalul de naștere, este canalul asemănător unui tub, dintre partea inferioară a uterului și exteriorul corpului.

Atunci când cancerul se formează în vulvă, se numește cancer vulvar. Vulva este partea exterioară a organelor genitale feminine. Are două pliuri de piele, numite labii. Cancerul vulvar se formează cel mai adesea pe marginile interioare ale labiilor.

Cancerul vaginal și cancerul vulvar sunt foarte rare. Deși toate femeile sunt expuse riscului de a dezvolta aceste forme de cancer, foarte puține le vor avea.

Nu există nicio modalitate de a ști cu siguranță dacă vei face cancer vaginal sau vulvar. Unele femei fac aceste cancere fără să fie expuse unui risc ridicat. Cu toate acestea, mai mulți factori pot crește șansa de a face cancer vaginal sau vulvar, inclusiv dacă:

• Ești infectată de mult timp cu anumite tipuri de papilomavirus uman (HPV).

• Ai avut precancer de col uterin (modificări celulare care ar putea deveni cancer dacă nu sunt tratate corespunzător) sau cancer de col uterin.

• Ai avut precancer vulvar sau vaginal.

• Ai o afecțiune care îți slăbește sistemul imunitar (cum ar fi HIV, virusul care poate duce la SIDA), ceea ce face ca organismul tău să lupte mai greu împotriva problemelor de sănătate.

• Fumezi. În rândul femeilor care au o infecție cu HPV, fumatul poate împiedica sistemul imunitar al organismului să elimine infecția cu HPV.

• Ai mâncărime sau o arsură cronică vulvară.

Dacă unul sau mai multe dintre aceste lucruri sunt adevărate în cazul tău, nu înseamnă că vei face cancer vaginal sau vulvar. Cu toate acestea, trebuie să discuți cu medicul tău pentru a vedea dacă îți recomandă examinări mai frecvente.

Papilomavirusul uman (HPV) este un virus comun cu peste 200 de forme sau tipuri diferite. Mai mult de 30 dintre aceste tipuri pot fi transmise de la o persoană la alta prin contact interepidermic apropiat în timpul actului sexual. Aproape toate cancerele de col uterin și unele dintre cancerele vaginale, vulvare și alte tipuri de cancer sunt provocate de HPV.

Vaccinul anti-HPV protejează împotriva tipurilor de HPV care provoacă cel mai adesea cancer de col uterin, vaginal și vulvar.

• Vaccinarea anti-HPV este recomandată pentru preadolescenții cu vârsta cuprinsă între 11 și 12 ani, dar poate fi administrată începând cu vârsta de 9 ani.

• De asemenea, vaccinul anti-HPV este recomandat tuturor persoanelor până la vârsta de 26 de ani, dacă nu sunt deja vaccinate.

• Vaccinarea anti-HPV nu este recomandată persoanelor cu vârsta peste 26 de ani. Cu toate acestea, unii adulți cu vârsta cuprinsă între 27 și 45 de ani, care nu sunt deja vaccinați, pot decide să se vaccineze anti-HPV după ce discută cu medicul lor despre riscul de apariție a unor noi infecții cu HPV și despre posibilele beneficii ale vaccinării. Vaccinarea anti-HPV în acest interval de vârstă oferă mai puține beneficii, deoarece un număr mai mare de persoane au fost deja expuse la HPV.

În cazul în care vaccinarea este începută înainte de vârsta de 15 ani, se recomandă o schemă de vaccinare de două doze, cu dozele administrate la un interval de 6 până la 12 luni. Pentru persoanele care încep seria după împlinirea vârstei de 15 ani, vaccinul se administrează într-o serie de trei injecții.

Vaccinarea anti-HPV previne infecțiile noi cu HPV, dar nu tratează infecțiile sau bolile existente. Acesta este motivul pentru care vaccinul anti-HPV funcționează cel mai bine atunci când este administrat înainte de orice expunere la HPV. Ar trebui să faci periodic un test (screening) pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă ți s-a administrat un vaccin anti-HPV.