Astmul bronșic este o boală care îți afectează plămânii. Este una dintre cele mai frecvente boli pe termen lung ale copiilor, dar și adulții pot suferi de astm bronșic. Astmul bronșic cauzează respirație șuierătoare, dispnee, senzație de apăsare în piept și tuse nocturnă sau dimineața devreme. Dacă suferi de astm bronșic, vei avea crize de astm doar atunci când ceva îți agresează plămânii. Nu știm care sunt toate cauzele astmului bronșic, dar știm că factorii genetici, de mediu și ocupaționali sunt strâns legați de dezvoltarea astmului bronșic.

Dacă vreuna dintre rudele tale apropiate are astm bronșic, este destul de probabil să ai și tu. „Atopia”, tendința genetică de a dezvolta o boală alergică, poate juca un rol important în dezvoltarea astmului bronșic alergic. Cu toate acestea, nu toate felurile de astm bronșic sunt alergice. Expunerea la unii factori din mediu, cum ar fi mucegaiul sau umezeala, unii alergeni, cum ar fi acarienii și fumatul pasiv, au fost legați de dezvoltarea astmului bronșic. Poluarea aerului și infecția virală pulmonară pot duce, de asemenea, la astm bronșic.

Astmul profesional apare atunci când cineva care nu a avut niciodată astm bronșic îl dezvoltă deoarece este expus unor factori la locul de muncă. Acest lucru se poate întâmpla dacă dezvolți o alergie la ceva la locul de muncă, cum ar fi mucegaiul, sau dacă ești expus(ă) la iritanți, cum ar fi praful de lemn sau substanțe chimice la locul de muncă de mai multe ori la niveluri mai scăzute sau dintr-o dată la niveluri mai mari.

Este dificil să-ți dai seama dacă cineva are astm bronșic, mai ales în cazul copiilor sub 5 ani. Dacă un medic verifică funcționarea plămânilor și dacă ai sau nu alergii te poate ajuta să afli dacă ai astm bronșic.

În timpul unui control, un medic te va întreba dacă tușești mult, mai ales noaptea. Medicul te va întreba, de asemenea, dacă problemele tale de respirație se agravează după activitate fizică sau în anumite perioade ale anului. Apoi te va întreba dacă ai o senzație de apăsare în piept, dacă respirația e șuierătoare și dacă răcelile durează mai mult de 10 zile. În plus, medicul te va întreba dacă cineva din familia ta are sau a avut astm bronșic, alergii sau alte probleme de respirație. În cele din urmă, medicul te va întreba despre casa ta și dacă ai lipsit de la școală sau de la serviciu sau dacă întâmpini dificultăți în a face anumite activități.

De asemenea, medicul îți poate face un test de respirație, numit spirometrie, pentru a afla cât de bine îți funcționează plămânii, testând cât de mult aer poți expira după ce ai inspirat foarte adânc înainte și după ce utilizezi medicamente pentru astm bronșic.

Ia-ți medicamentele exact așa cum îți spune medicul și stai departe de lucrurile care pot declanșa o criză pentru a-ți putea controla astmul bronșic. Nu toți cei care suferă de astm iau aceleași medicamente.

Poți inhala unele medicamente și poți lua alte medicamente sub formă de pastile. Medicamentele pentru astm bronșic sunt de două tipuri: cele care produc ameliorarea rapidă și cele de controlare pe termen lung a astmului bronșic. Medicamentele care produc ameliorarea rapidă controlează simptomele unei crize de astm. Dacă trebuie să utilizezi din ce în ce mai des medicamentele pentru ameliorare rapidă, consultă medicul pentru a afla dacă ai nevoie de un alt medicament. Medicamentele de întreținere a astmului bronșic te ajută să ai crize mai puține și mai ușoare, dar nu te ajută în momentul în care ai o criză de astm. Medicamentele pentru astm bronșic pot avea efecte secundare, dar majoritatea efectelor secundare sunt ușoare și dispar rapid. Discută cu medicul despre efectele secundare ale medicamentelor pe care le iei.

Nu uita – tu îți poți controla astmul bronșic. Cu ajutorul medicului îți poți elabora propriul plan de acțiune pentru astm. Trebuie să te decizi cine ar trebui să aibă o copie a planului tău și unde ar trebui să o păstreze. Ia-ți medicamentele de întreținere chiar și atunci când nu ai simptome.