Strănut, nas înfundat și secreții nazale abundente? Este posibil să fii răcit(ă). Răcelile reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive pentru absenteismul de la școală și de la locul de muncă. Anual, adulții răcesc de 2 – 3 ori, iar copiii chiar mai des de atât.

Antibioticele nu acționează împotriva virusurilor care provoacă răceli și nu te vor ajuta să te simți mai bine.

Există peste 200 de tipuri de virusuri care pot provoca o răceală, rinovirusurile fiind cel mai frecvent tip. Virusurile care provoacă răceli se pot transmite de la o persoană la alta atât prin aer, cât și prin contact direct cu persoana respectivă.

Factori de risc

Există mulți factori care pot crește riscul de a răci, inclusiv:

• Contactul apropiat cu o persoană care este răcită

• Anotimpul (răcelile sunt mai frecvente în timpul toamnei și al iernii, dar este posibil să răcești în orice moment al anului)

• Vârsta (sugarii și copiii de vârstă mică răcesc mai des decât adulții, pe parcursul unui an)

De obicei, simptomele unei răceli ating apogeul în decurs de 2 – 3 zile de la debut și pot include:

• Strănut

• Nas înfundat

• Secreție nazală abundentă

• Durere în gât

• Tuse

• Scurgere de mucus din spatele nasului în gât  (picurare postnazală)

• Lăcrimarea ochilor

• Febră (deși majoritatea persoanelor răcite nu fac febră)

Atunci când virusurile care provoacă răceli, infectează mai întâi nasul și sinusurile, iar nasul începe să producă un mucus clar. Acesta ajută la eliminarea virusurilor din nas și sinusuri. După 2 − 3 zile, culoarea mucusului se poate în alb, galben sau verde. Acest lucru este normal și nu înseamnă că ai nevoie de un antibiotic.

Unele simptome, în special curgerea sau înfundarea nasului și tusea, pot dura până la 10 − 14 zile. Aceste simptome ar trebui să se amelioreze în timp.

Consultă un medic dacă ai:

• Dificultăți de respirație sau respirație rapidă

• Deshidratare

• Febră care durează mai mult de 4 zile

• Simptome care durează mai mult de 10 zile, fără semne de ameliorare

• Simptome, precum febră sau tuse, care se ameliorează, dar care apoi reapar sau chiar se agravează

• Înrăutățirea afecțiunilor medicale cronice

Această listă nu este exhaustivă. Este necesar să consulți medicul pentru orice alt simptom sever sau îngrijorător.

Răcelile pot prezenta simptome similare cu cele ale gripei. Poate fi dificil (sau chiar imposibil) să le deosebești, bazându-te doar pe simptome.

Medicul tău poate stabili dacă ești sau nu răcit(ă), întrebând despre simptome și examinându-te. De asemenea, poate fi necesar ca medicul tău să solicite efectuarea unor analize de laborator.

Nu există niciun tratament pentru răceală. Aceasta se va ameliora de la sine − fără antibiotice. Dacă ești răcit(ă), antibioticele nu te vor ajuta să te simți mai bine.

Atunci când antibioticele nu sunt necesare, acestea nu te vor ajuta, iar efectele secundare ar putea fi chiar dăunătoare pentru sănătate. Efectele secundare pot varia de la reacții ușoare, cum ar fi o erupție cutanată tranzitorie, la probleme de sănătate mai grave. Aceste probleme pot include reacții alergice severe, infecții rezistente la antibiotice și infecție cu Clostridium difficile  Infecția cu Clostridium difficile provoacă diaree care poate duce la leziuni grave la nivelul colonului și chiar la deces.

Mai jos sunt prezentate câteva modalități prin care te poți simți mai bine, în timp ce organismul tău luptă împotriva unei răceli:

• Odihnește-te suficient.

• Bea multe lichide.

• Folosește un umidificator de curățare a aerului sau un vaporizator cu ceață rece.

• Folosește spray nazal cu soluție salină sau picături, pentru a ameliora senzația de nas înfundat.

  • Pentru copiii de vârstă mică, folosește un dispozitiv de aspirare din cauciuc, pentru a elimina mucusul.

• Inspiră aburul dintr-un bol cu apă caldă sau de la duș.

• Suge bomboane de tuse. Nu administra bomboane de tuse copiilor cu vârsta mai mică de 4 ani. 

• Folosește miere pentru a ameliora tusea adulților și a copiilor cu vârsta de peste 1 an.

Întreabă medicul sau farmacistul despre medicamentele eliberate fără prescripție medicală, care te pot ajuta să te simți mai bine. Folosește întotdeauna medicamentele eliberate fără prescripție medicală conform indicațiilor. Nu uita că medicamentele eliberate fără prescripție medicală pot oferi o ameliorare temporară a simptomelor, dar nu vor vindeca boala.

Medicamentele eliberate fără prescripție medicală și copiii

Citește cu atenție și urmează instrucțiunile de pe etichetele medicamentelor fără prescripție medicală, înainte de a le da administra copiilor. Unele medicamente eliberate fără prescripție medicală nu sunt recomandate pentru copiii de anumite vârste.

• Antialgice:

  • Copii cu vârsta mai mică de 6 luni: administrează numai acetaminofen (paracetamol).

  • Copii cu vârsta de peste 6 luni: se poate administra acetaminofen (paracetamol) sau ibuprofen.

  • Nu administra niciodată aspirină copiilor, deoarece poate provoca sindromul Reye, o boală rară, dar foarte gravă, care poate afecta ficatul și creierul copilului.

• Medicamente pentru tuse și răceală:

  • Copii cu vârsta mai mică de 4 ani: pentru tuse și răceală, nu administra copiilor de vârstă mică medicamente eliberate fără prescripție medicală, cu excepția cazului în care medicul îți spune să faci acest lucru. Medicamentele pentru tuse și răceală pot provoca efecte secundare grave care, uneori, pot pune în pericol viața copiilor de vârstă mică.

  • Copii cu vârsta de peste 4 ani: discută cu pediatrul dacă, pentru tuse și răceală, poți să îi administrezi copilului tău medicamente eliberate fără prescripție medicală, în condiții de siguranță.

Întreabă medicul sau farmacistul despre doza corectă de medicamente eliberate fără prescripție medicală, care poate fi administrată copilului tău, în funcție de vârsta și de greutatea lui. De asemenea, informează pediatrul și farmacistul despre toate medicamentele care i-au fost administrate, eliberate cu sau fără prescripție medicală.

Poți ajuta la prevenirea răcelilor, făcând tot posibilul pentru a rămâne sănătos/sănătoasă și pentru a-i menține și pe ceilalți sănătoși, inclusiv:

• Să te speli pe mâini.

• Să eviți contactul apropiat cu persoane răcite sau care au alte infecții ale căilor respiratorii superioare.

• Să îți acoperi gura și nasul, atunci când tușești sau strănuți.

• Să eviți să îți atingi ochii, nasul și gura cu mâinile nespălate.

• Să eviți fumatul activ și pasiv.