A fi trist este o reacție normală la momentele dificile din viață. Dar, de obicei, tristețea dispare după puțin timp. Depresia este diferită ‒ este o tulburare de dispoziție care poate provoca simptome severe, care pot afecta modul în care te simți, gândești și gestionezi activitățile zilnice, cum ar fi somnul, hrănitul sau munca. Depresia este mai frecventă în rândul femeilor decât al bărbaților, probabil din cauza anumitor factori biologici, hormonali și sociali care sunt unici pentru femei.

Depresia este o tulburare de dispoziție frecventă, dar gravă. Simptomele depresiei pot interfera cu capacitatea de a lucra, dormi, studia, mânca și de a te bucura de viață. Deși cercetătorii încă studiază cauzele depresiei, cercetările actuale sugerează că depresia este provocată de o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici. Majoritatea persoanelor cu depresie au nevoie de tratament ca să se simtă mai bine.

Nu poți ieși dintr-odată din depresie.

Prietenii bine intenționați sau membrii familiei pot încerca să-i spună unei persoane care suferă de depresie să „iasă din starea de depresie”, „să aibă o atitudine pozitivă” sau „poți fi mai fericit / fericită dacă te străduiești mai mult”. Dar depresia nu este un semn de slăbiciune al unei persoane sau un defect de caracter. Adevărul este că majoritatea persoanelor care suferă de depresie au nevoie de tratament pentru a se însănătoși.

Dacă ești un prieten / o prietenă sau un membru al familiei unei femei cu depresie, poți oferi sprijin emoțional, înțelegere, răbdare și încurajare. Dar nu-i respinge niciodată sentimentele. Încurajeaz-o să discute cu medicul și amintește-i că, cu timpul și cu tratament, se poate simți mai bine.

Majoritatea persoanelor cu depresie au nevoie de tratament ca să se simtă mai bine.

Dacă crezi că este posibil să suferi de depresie, începe prin a-ți face o programare la medic. Acesta ar putea fi medicul tău primar sau un cadru medical specializat în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor de sănătate mintală (de exemplu un psiholog sau un psihiatru). Anumite medicamente și unele afecțiuni medicale, cum ar fi virusurile sau o tulburare tiroidiană, pot provoca aceleași simptome ca depresia. Un medic poate exclude aceste posibilități prin efectuarea unui examen fizic, un consult și analize de laborator. Medicul tău te va examina și va discuta cu tine despre opțiunile de tratament și pașii următori.

Tristețea reprezintă doar o mică parte a depresiei. Unele persoane cu depresie nu simt deloc tristețe. O persoană cu depresie poate prezenta și numeroase simptome fizice, precum dureri sau durere surdă, dureri de cap, crampe sau probleme digestive. O persoană cu depresie poate avea și probleme cu somnul, trezitul dimineața și senzația de oboseală.

Dacă ai prezentat oricare dintre următoarele semne și simptome timp de cel puțin două săptămâni, este posibil să suferi de depresie:

• O dispoziție tristă, neliniștită sau de inutilitate, permanentă

• Sentimente de deznădejde sau pesimism

• Iritabilitate

• Sentimente de vinovăție, inutilitate sau neajutorare

• Energie scăzută sau oboseală

• Dificultăți de a adormi, trezire matinală sau prea mult somn

• Pierderea interesului sau a plăcerii pentru hobbyuri și activități

• Mișcare sau vorbire mai lente

• Senzație de neliniște sau dificultăți de a sta nemișcat / nemișcată

• Dificultate de concentrare, de amintire sau de luare a deciziilor

• Modificări ale apetitului sau greutății corporale

• Gânduri de moarte sau de suicid sau tentative de suicid

• Durere surdă sau dureri, dureri de cap, crampe sau probleme digestive fără o cauză fizică clară, care nu se ameliorează nici măcar după tratament

Discută cu medicul tău despre aceste simptome. Fii sincer / sinceră, clar / clară și concis / concisă ‒ medicul tău trebuie să știe cum te simți. Medicul te poate întreba când au început simptomele, în ce moment al zilei apar, cât durează, cât de des apar, dacă par să se agraveze sau să se amelioreze și dacă te împiedică să ieși în oraș sau să-ți desfășori activitățile obișnuite. Ar putea fi util să-ți faci timp pentru a-ți nota câteva simptome înainte de a merge la consult. 

Sarcina, perioada postpartum, perimenopauza și ciclul menstrual sunt toate asociate cu schimbări fizice și hormonale dramatice. Anumite tipuri de depresie pot apărea în diferite etape ale vieții unei femei.

Tulburare disforică premenstruală (TDP)

Sindromul premenstrual, sau SP, se referă la starea de spirit și iritabilitate în săptămânile de dinainte de menstruație. Este destul de frecvent, iar simptomele sunt, de obicei, ușoare. Dar există o formă mai puțin frecventă și mai severă de SP, numită tulburare disforică premenstruală (TDP). TDP este o afecțiune gravă, cu simptome invalidante, precum iritabilitate, furie, dispoziție depresivă, tristețe, gânduri de suicid, modificări ale apetitului, balonare, sensibilitate la nivelul sânilor și dureri articulare sau musculare.

Depresia perinatală

Să fii gravidă nu este ușor. Femeile gravide se confruntă, de obicei, cu grețuri matinale, creștere în greutate și modificări ale dispoziției. Îngrijirea unui nou-născut reprezintă și ea o provocare. Multe proaspete mămici resimt „baby blues” ‒ un termen folosit pentru a descrie schimbările ușoare de dispoziție și sentimente de îngrijorare, nefericire și epuizare pe care multe femei le resimt uneori în primele două săptămâni după nașterea unui copil. Aceste sentimente durează, de obicei, o săptămână sau două și apoi dispar, pe măsură ce proaspăta mămică se adaptează la faptul că are un nou-născut.

Depresia perinatală este o tulburare de dispoziție care poate afecta femeile în timpul sarcinii și după naștere și este mult mai gravă decât „baby blues”. Cuvântul „perinatal” se referă la perioada de dinainte și de după nașterea unui copil. Depresia perinatală include depresia care începe în timpul sarcinii (numită depresie prenatală) și depresia care începe după ce copilul se naște (numită depresie postpartum). Mamele cu depresie perinatală resimt sentimente de tristețe extremă, anxietate și oboseală care le pot îngreuna îndeplinirea sarcinilor zilnice, inclusiv îngrijirea propriei persoane, a nou-născutului sau a altor persoane.

Dacă crezi că suferi de depresie perinatală, ar trebui să discuți cu medicul tău sau cu un profesionist calificat în domeniul sănătății mintale. Dacă observi semne de depresie la o persoană dragă în timpul sarcinii sau după nașterea copilului, încurajeaz-o să consulte un medic sau să-și facă o programare la o clinică.

Depresia la perimenopauză

Perimenopauza (tranziția spre menopauză) este o fază normală în viața femeii, care poate fi uneori dificilă. Dacă treci prin perimenopauză, este posibil să ai cicluri menstruale anormale, probleme cu somnul, schimbări de dispoziție și bufeuri. Deși aceste simptome sunt frecvente, să te simți deprimată nu este. Dacă te confrunți cu iritabilitate, anxietate, tristețe sau pierderea capacității de a te bucura în momentul tranziției la menopauză, este posibil să te confrunți cu depresia la perimenopauză.

Depresia afectează fiecare femeie în mod diferit.

Nu toate femeile care sunt deprimate resimt toate simptomele. Anumite femei prezintă doar câteva simptome. Altele au mai multe simptome. Gravitatea și frecvența simptomelor, precum și durata acestora variază în funcție de individ și de gravitatea bolii.

Chiar și cazurile cele mai severe de depresie pot fi tratate. Depresia este tratată în mod obișnuit cu medicamente, psihoterapie (numită și „terapie prin vorbire”) sau o combinație a celor două.

Antidepresivele sunt medicamente utilizate frecvent pentru a trata depresia. Oamenii răspund diferit la antidepresive și este posibil să fie necesar să încerci diferite medicamente pentru a-l găsi pe cel care funcționează cel mai bine. Cercetătorii studiază și dezvoltă și alte medicamente pentru depresie, cum ar fi brexanolona, pentru depresia postpartum, și esketamina. 

Există mai multe tipuri diferite de psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia interpersonală. Abordarea particulară pe care o folosește un terapeut depinde de afecțiunea tratată și de pregătirea și experiența terapeutului. De asemenea, terapeuții pot să combine și să adapteze elemente ale diferitelor abordări.

Depresia afectează fiecare individ în mod diferit. Nu există un tratament universal. Este posibil să fie nevoie de unele încercări și erori pentru a găsi tratamentul care funcționează cel mai bine.

Ce trebuie să iei în considerare atunci când cauți un terapeut

Terapeuții și pacienții lucrează împreună și este important să existe o bună potrivire între cei doi. Următoarele sfaturi te pot ajuta să găsești terapeutul potrivit.

Întreabă despre domeniile lor de expertiză. Terapeuții au diferite medii profesionale și specialități. Ideal este să găsești un terapeut care are experiență de lucru cu afecțiunea ta specifică.

Află ce fel de tratamente folosesc aceștia. Întreabă dacă aceste tratamente sunt eficiente pentru a face față problemei sau afecțiunii tale specifice de sănătate mintală.

Află cum poți evalua progresul. Stabilește cât timp se anticipează că va dura tratamentul și când ar trebui să te aștepți să obții o ameliorare a simptomelor și să-ți îmbunătățești calitatea vieții.

Nu-ți fie teamă să continui să cauți. Raportul și încrederea sunt esențiale. Discuțiile în cadrul terapiei sunt profund personale și este important să te simți confortabil cu terapeutul pe care îl alegi.