Unele tipuri specifice de MCC critice sunt enumerate mai jos. Bebelușii cu MCC critică au nevoie de o intervenție chirurgicală sau de alte proceduri în primul an de viață. Alte malformații cardiace pot fi la fel de grave ca MCC critice și pot necesita, de asemenea, tratament la scurt timp după naștere.

Unele MCC critice specifice

• Coarctația de aortă

• Defect septal ventricular

• d-Transpoziția de vase mari

• Anomalie Ebstein

• Sindromul inimii stângi hipoplazice

• Arc aortic întrerupt

• Atrezie pulmonară (cu sept intact)

• Ventricul unic

• Returul venos pulmonar total anormal

• Tetralogia Fallot

• Atrezia de tricuspidă

• Truncus arteriosus

Unele MCC pot fi diagnosticate în timpul sarcinii, folosind un tip special de ecografie numită ecocardiografie fetală, care creează imagini ale inimii copilului în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, unele malformații cardiace nu sunt depistate în timpul sarcinii. În aceste cazuri, malformațiile cardiace pot fi detectate la naștere sau pe măsură ce copilul înaintează în vârstă.

Unii copii născuți cu o MCC critică par sănătoși la început și pot fi trimiși acasă înainte ca malformația lor cardiacă să fie depistată. Acești copii prezintă riscul de a avea complicații grave în primele zile sau săptămâni de viață și adesea necesită îngrijiri de urgență. Screeningul nou-născuților este un instrument care poate identifica unii dintre acești bebeluși, astfel încât aceștia să poată primi îngrijiri și tratamente cu celeritate. Îngrijirea la timp poate preveni invaliditatea sau decesul la vârste fragede.

Screeningul nou-născuților pentru MCC critice implică un test simplu la patul pacientului, numit pulsoximetrie. Acest test estimează cantitatea de oxigen din sângele unui bebeluș. Nivelurile scăzute de oxigen din sânge pot fi un semn al unei MCC critice. Testul se face folosind un aparat numit pulsoximetru, cu senzori plasați pe pielea bebelușului. Testul este nedureros și durează doar câteva minute.

Screeningul prin pulsoximetrie nu înlocuiește o anamneză completă și o examinare fizică, care uneori poate detecta o MCC critică înainte ca nivelul de oxigen din sânge să scadă. Prin urmare, screeningul prin pulsoximetrie ar trebui să fie utilizat împreună cu examinarea fizică.

Screeningul are loc atunci când copilul are cel puțin 24 de ore de viață sau cât mai târziu posibil dacă copilul urmează să fie externat din spital înainte ca să împlinească 24 de ore.

Screeningul prin pulsoximetrie detectează cel mai probabil șapte dintre MCC critice. Aceste șapte malformații sunt sindromul inimii stângi hipoplazice, atrezia pulmonară, tetralogia Fallot, returul venos pulmonar total anormal, transpoziția de vase mari, atrezia de tricuspidă și truncus arteriosus. Alte malformații cardiace pot fi la fel de grave ca acestea șapte și pot necesita, de asemenea, tratament la scurt timp după naștere. Cu toate acestea, este posibil ca screeningul prin pulsoximetrie să nu detecteze aceste malformații cardiace la fel de regulat ca cele șapte enumerate mai sus.

Testul este trecut

În cazul în care copilul trece testul de screening (numit și rezultat „negativ” sau „în interval”), înseamnă că rezultatele testelor nu au arătat semne ale unui nivel scăzut de oxigen în sânge. Este puțin probabil ca un bebeluș care trece testul de screening să aibă o MCC critică. Cu toate acestea, nu toți copiii cu o MCC critică vor avea un nivel scăzut de oxigen în sânge, care este detectat în timpul screeningului nou-născutului. Astfel, este posibil ca un copil care trece testul să aibă totuși o MCC critică sau o altă MCC.

Testul nu este trecut

În cazul în care copilul nu trece testul de screening (cunoscut și sub numele de rezultat „pozitiv” sau „în afara intervalului”), înseamnă că rezultatele testelor au arătat niveluri scăzute de oxigen în sânge, ceea ce ar putea fi un semn al unei MCC critice. Acest lucru nu înseamnă întotdeauna că bebelușul are o MCC critică, dar ar putea însemna că sunt necesare mai multe teste. Pot exista și alte cauze ale nivelurilor scăzute de oxigen în sânge, cum ar fi probleme de respirație. Medicul copilului ar putea recomanda ca bebelușul să fie examinat din nou sau să i se efectueze teste mai specifice, cum ar fi o ecocardiografie (o imagine cu ultrasunete a inimii), pentru a diagnostica o MCC critică.

• Probleme de respirație;

• Bătăi neregulate ale inimii; 

• Puls slab;

• Culoare foarte palidă sau albastră a pielii;

• Alimentație slabă;

• Foarte somnoros.