După ce ai avut sepsis, reabilitarea începe, de obicei, în spital. Vei începe prin a-ți recăpăta încet puterile. Vei fi ajutat să faci baie, să te așezi, să te ridici în picioare, să mergi pe jos și să te duci singur / singură la toaletă.

Scopul reabilitării este de a reveni la nivelul anterior de sănătate sau cât mai aproape de acesta. Vei începe reabilitarea reluându-ți încet-încet activitățile și prin odihnă atunci când te simți obosit / obosită.

Ai fost grav bolnav / bolnavă, iar corpul și mintea ta au nevoie de timp pentru a se însănătoși. Este posibil să prezinți următoarele simptome fizice atunci când te întorci acasă:

• Slăbiciune și oboseală generală până la extremă

• Dispnee

• Dureri sau dureri surde generale ale corpului

• Dificultăți de deplasare

• Dificultăți de adormire

• Pierdere în greutate, lipsa poftei de mâncare, lipsa gustului normal al alimentelor

• Piele uscată și cu mâncărimi care se poate descuama

• Unghii friabile

• Căderea părului

De asemenea, nu este neobișnuit ca odată ce ești acasă să resimți următoarele:

• Să simți că nu ești sigur / sigură pe tine

• Nu îți pasă de aspectul tău

• Vrei să fii singur / singură, evitând prietenii și familia

• Ai flashbackuri, amintiri neplăcute

• Ești confuz / confuză cu privire la ceea ce este real și ceea ce nu este real

• Te simți anxios / anxioasă, mai îngrijorat / îngrijorată decât de obicei

• Îți pierzi concentrarea

• Te simți deprimat / deprimată, furios / furioasă, nemotivat / nemotivată

• Simți frustrare că nu poți face sarcinile de zi cu zi

Stabilește-ți obiective mici și realizabile în fiecare săptămână, cum ar fi să faci baie, să te îmbraci singur / singură sau să urci scările. Iată câteva lucruri pe care le poți face:

• Odihnește-te și refă-ți forțele

• Discută cu familia și prietenii despre ceea ce simți

• Notează-ți într-un jurnal gândurile, problemele cu care te zbați și etapele importante 

• Află mai multe despre sepsis pentru a înțelege ce s-a întâmplat

• Cere familiei să completeze eventualele lacune de memorie pe care le-ai putea avea despre ceea ce ți s-a întâmplat

• Adoptă o dietă echilibrată

• Fă exerciții fizice dacă te simți în stare

• Fă o listă de întrebări pe care să le adresezi medicului atunci când mergi la control

Unele spitale au clinici sau personal de urmărire pentru a ajuta pacienții și familiile după ce au fost externați. Află dacă și al tău are sau dacă există resurse locale disponibile pentru a te ajuta în procesul de însănătoșire.

Cu toate acestea, dacă ai senzația că nu te simți mai bine, ți se pare dificil să faci față sau continui să fii epuizat / epuizată, adresează-te medicului sau asistentei tale medicale.

La fel ca în cazul altor boli care necesită îngrijire medicală intensivă, anumiți pacienți au efecte pe termen lung. Este posibil ca aceste probleme să nu devină evidente timp de câteva săptămâni după încheierea tratamentului și ar putea include consecințe precum:

• Insomnie, dificultăți de a adormi sau de menținere a somnului

• Coșmaruri, halucinații intense, atacuri de panică

• Dureri musculare și articulare invalidante

• Scăderea funcției mentale (cognitive)

• Pierderea stimei de sine și a încrederii în sine

• Disfuncții ale organelor (insuficiență renală, probleme pulmonare etc.)

• Pierderea mâinilor, brațelor, picioarelor sau a labelor picioarelor (amputarea membrelor)